Gripa (afecțiuni medicale)

Ce este gripa?

Gripa reprezinta o afectiune respiratorie cauzata de virusurile gripale care afecteaza caile respiratorii superioare si inferioare. Exista doua tipuri principale de virusuri gripale: tipul A si tipul B. Virusurile gripale A si B se raspandesc in mod obisnuit la oameni (sunt virusuri gripale umane) si sunt responsabile pentru epidemiile de gripa sezoniera din fiecare an. Gripa este o boala contagioasa si, la unele persoane, cum ar fi persoanele cu varsta de peste 65 de ani, copiii mici si persoanele cu anumite afectiuni de sanatate, poate duce la complicatii grave. 

Exista aproximativ un miliard de cazuri de gripa sezoniera anual, dintre care 3-5 milioane sunt cazuri severe.
Gripa cauzeaza anual intre 290 000 si 650 000 de decese respiratorii. 99% dintre decesele copiilor sub 5 ani cu infectii ale tractului respirator inferior legat de gripa au loc in tarile in curs de dezvoltare.

Care sunt tipurile de gripa?

Exista patru tipuri de gripa cauzate de patru virusuri gripale diferite:
■ Virusurile gripale A sunt clasificate in subtipuri in functie de combinatiile proteinelor de pe suprafata lor. In prezent, la om circula virusurile gripale de subtip A(H1N1) si A(H3N2). Mai multe informatii despre "super gripa" sau "gripa K" si despre virusul gripal A(H3N2) subclada K care circula in sezonul 2025-2026 puteti citi aici.
■ Virusurile gripale B pot fi clasificate in: B/Yamagata sau B/Victoria.
■ Virusul gripal C este detectat mai rar si provoaca, de obicei, infectii usoare si nu prezinta importanta deosebita, neavand impact major asupra Sanatatii publice.
■ Virusurile gripale D afecteaza in primul rand bovinele si nu se stie daca infecteaza sau provoaca boli si la oameni.

Virusurile gripale A si B sunt cele mai raspandite si provoaca epidemiile de gripa sezonere.

Care este diferenta dintre gripa si raceala?

Gripa difera de o raceala prin urmatoarele aspecte:

■ simptomele debuteaza brusc si violent, in timp ce simptomele racelii cresc gradual in intensitate;
■ simptomele gripei sunt mai complexe si mai severe si pot conduce la complicatii mai grave precum pneumonia sau infectiile bacteriene; 
■ perioada de incubatie variaza intre 1-4 zile; 
■ de obicei, gripa se vindeca dupa 3-7 zile de la debutul simtomelor, insa tusea si starea generala de rau pot persista chiar mai mult de 2 saptamani.

Singura modalitate de confirmare a diagnosticului de gripa este testarea cu un test specific. 

Care este diferenta dintre gripa tip A si gripa tip B? 

Gripa A si gripa B sunt cauzate de virusuri gripale diferite si se deosebesc si prin frecventa aparitiei lor, categoriile de persoane afectate si dificultatea controlului raspandirii acestora:

- Gripa de tip A este mult mai frecventa decat gripa B (de obicei 75% din totalul cazurilor de gripa sunt gripa de tip A)

- Atat gripa A, cat si gripa B poate provoca focare si epidemii, dar numai gripa A provoaca uneori pandemii 

- Gripa A este mai severa la adulti, iar gripa B este mai frecventa la copii si poate fi mai severa la copiii cu varsta sub 5 ani

- Gripa A tinde sa apara mai devreme in sezonul gripal (ianuarie si februarie), in timp ce gripa B apare, in general, mai tarziu (februarie si martie)

- Gripa A poate suferi mutatii mai repede decat gripa B, ceea ce face mai dificila crearea unor vaccinuri eficiente pe o perioada mai indelungata de timp

Cum se transmite gripa?

Virusurile gripale se pot gasi in aer in picaturile de fluide biologice expulzate de catre o persoana infectata, atunci cand aceasta tuseste, stranuta sau vorbeste. Picaturile pot fi inspirate sau pot fi contactate de pe diverse obiecte contaminate si ulterior transferate catre nas, gura, ochi. De asemenea, infectarea poate avea loc si prin contact apropiat.

Cand este contagioasa o persoana cu gripa?

Persoanele cu gripa sunt probabil contagioase la aproximativ o zi inainte de aparitia simptomelor si pana la aproximativ patru zile dupa debut. Copiii si persoanele cu sistemul imunitar compromis pot fi contagiosi pentru un timp putin mai lung.

Care sunt simptomele gripei?

Simptomele gripei A si gripei B sunt similare. Simptomele la debut pot semana cu simptomele unei raceli obisnuite (rinoree, dureri in gat), insa, in timp ce o raceala obisnuita tinde sa se dezvolte treptat, gripa are un debut brusc si de obicei este mai dificil de gestionat decat o raceala obisnuita.

Principalele simptome ale gripei A si B sunt:

■ febra brusca de 38-40 grade sau stare febrila insotita de frisoane si/sau transpiratie abundenta - exista insa si persoane care nu manifesta febra;
■ tuse;
■ durere de gat;
■ nas infundat sau rinoree;
■ dureri musculare;
■ dureri de cap;
■ oboseala;
■ varsaturi si diaree – in cazul anumitor persoane, aceste simptome fiind mai frecvente la copii decat la adulti;
■ particularitatea consta in debutul brusc si violent al simptomelor!

Majoritatea persoanelor se recupereaza in decurs de o saptamana fara a necesita ingrijiri medicale. Cu toate acestea, gripa poate provoca boli severe sau deces, mai ales la persoanele cu risc crescut.
Gripa poate agrava simptomele altor boli cronice. In cazurile severe, gripa poate duce la pneumonie si sepsis. Persoanele cu alte probleme medicale sau care au simptome severe ar trebui sa solicite ingrijiri medicale.
Spitalizarea si decesul din cauza gripei apar in principal in randul grupurilor cu risc ridicat.
In tarile industrializate, majoritatea deceselor asociate cu gripa apar in randul persoanelor cu varsta de 65 de ani sau mai mult.

Care sunt factorii de risc pentru gripa?

Factorii care pot creste riscul de a dezvolta gripa sau complicatii ale gripei includ:
■ Varsta. Gripa sezoniera tinde sa evolueze nefavorbil la copiii sub 2 ani si la adultii cu varsta peste 65 de ani.
■ Conditii de viata sau de munca. Oamenii care locuiesc sau lucreaza in aziluri de batrani, scoli, gradinite, colectivitati au mai multe sanse de a dezvolta gripa. Persoanele internate in spital sunt, de asemenea, expusi unui risc mai mare.
■ Sistem imunitar slabit. Tratamentele pentru cancer, utilizarea pe termen lung a steroizilor, transplantul de organe, HIV/SIDA pot slabi sistemul imunitar. Acest lucru poate favoriza contactarea gripei si poate creste riscul de a dezvolta complicatii.
■ Boli cronice. Conditiile cronice pot creste riscul de complicatii. Exemplele includ astmul si alte boli pulmonare, diabet, boli de inima, boli ale sistemului nervos, tulburari metabolice, probleme legate de caile respiratorii si boli ale rinichilor, ficatului sau sangelui.
■ Utilizarea aspirinei sub varsta de 19 ani. Persoanele care au varsta sub 19 ani si care primesc terapie pe termen lung cu aspirina sunt expuse riscului de a dezvolta sindromul Reye daca sunt infectate cu gripa.
■ Sarcina. Persoanele insarcinate sunt mai susceptibile de a dezvolta complicatii gripale, in special in al doilea si al treilea trimestru. Acest risc continua pana la doua saptamani dupa nasterea copilului.
■ Obezitatea. Persoanele cu un indice de masa corporala (IMC) de 40 sau mai mare au un risc crescut de complicatii gripale.

Care sunt complicatiile gripei?

Copiii si adultii cu risc crescut pot dezvolta complicatii care pot include:
■ Pneumonie
■ Bronsita
■ Crize de astm
■ Probleme cu inima
■ Infectii ale urechii
■ Sindromul de insuficienta respiratorie acuta
■ Pneumonia este una dintre cele mai grave complicatii. Pentru adultii in varsta si persoanele cu o boala cronica, pneumonia poate fi mortala.

Cum este diagnosticata gripa?

O infectie respiratorie poate fi gripa daca sunt prezente simptomele specifice precum febra, tusea, durerile in gat, rinoreea sau congestia nazala, durerile corporale, durerile de cap, frisoanele si oboseala. Uniele persoane pot prezenta varsaturi si diaree, desi acest lucru este mai frecvent la copii. Unele peroane pot avea gripa fara a manifesta febra.

Virusurile gripale circula de obicei in lunile mai reci ale anului. Cu toate acestea, gripa poate sa apara si in afara sezonului tipic de gripa. In plus, alte virusuri pot provoca boli respiratorii similare gripei. Este imposibil de stabilit diagnosticul de gripa doar pe baza simptomelor. Daca medicul doreste stabilirea diagnosticului cert de gripa, exista teste de laborator care pot fi efectuate.
Exista o serie de teste pentru a detecta virusurile gripale. Cel mai frecvent utilizate sunt testele rapide de diagnosticare a gripei (RIDT-uri). RIDT-urile functioneaza prin detectarea partilor virusului (antigene) care stimuleaza un raspuns imun. Aceste teste pot oferi rezultate in aproximativ 10-15 minute, dar pot sa nu fie la fel de precise ca alte teste gripale. Prin urmare, o persoana poate suferi de gripa, chiar daca rezultatul testului rapid este negativ. Alte teste de gripa, testele moleculare rapide detecteaza materialul genetic al virusului gripal. Testele moleculare rapide furnizeaza rezultatele in 15-20 de minute si sunt mai precise decat RIDT-urile.

Cele mai precise teste se bazeaza pe reactia in lant a polimerazei cu transcriptie inversa (RT-PCR), pe cultura virala si pe testele de imunofluorescenta. Toate aceste teste necesita personal medical calificat pentru prelevarea corecta a probelor. Ulterior, acestea se trimit catre un laborator.

Care este tratamentul gripei?

Majoritatea persoanelor se recupereaza dupa gripa fara a manifesta complicatii. Persoanele cu simptome severe sau alte afectiuni medicale trebuie sa solicite asistenta medicala.

Persoanele cu simptome usoare ar trebui:

- sa se izoleze la domiciliu pentru a evita infectarea altor persoane
- sa se odihneasca
- sa consume multe fluide
- sa trateze febra, in cazul in care aceasta apare
- sa solicite asistenta medicala daca simptomele se agraveaza

Pentru majoritatea cazurilor usoare de gripa sezoniera, tratamentul se concentreaza in principal pe reducerea febrei si ameliorarea simptomelor precum tusea si congestia nazala.

Persoanele care prezinta simptome mai severe sau pentru anumite grupuri considerate cu risc ridicat de a dezvolta forme grave ale gripei, pot fi prescrise medicamente antivirale precum oseltamivir. Este important ca aceste medicamente sa se administreze cat mai curand posibil, ideal in primele 48 de ore de la debutul bolii. Acestea pot scurta durata bolii cu aproximativ o zi si pot ajuta la prevenirea complicatiilor grave. Oseltamivir este un medicament administrat pe cale orala. Efectele secundare ale medicamentelor antivirale pot include greata si varsaturi. La pacientii varstnici spitalizati, antiviralele pot reduce riscul de deces in spital, chiar daca sunt administrate in termen de sapte zile de la debutul simptomelor.

Utilizarea medicamentelor analgezice combat durerile asociate gripei. Copiii si adolescentii care se recupereaza postgripal nu ar trebui sa administreze niciodata aspirina din cauza riscului de aparitie a sindromului Reye, o afectiune rara, dar potential fatala.

Vaccinarea este cea mai eficienta modalitate de a preveni gripa, ceea ce este deosebit de important pentru persoanele cu risc crescut de complicatii grave: persoanele cu anumite afectiuni medicale cronice, femeile insarcinate, copiii cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 6 ani, varstnicii si lucratorii din domeniul sanatatii. 

Cititi mai multe informatii despre tratamentul gripei aici.

Evaluarea tratamentului:

■ in cazul agravarii simptomelor este necesar consultul medicului;
■ persoanele cu patologii cronice asociate necesita urmarire medicala;
■ la nevoie se reevalueaza evolutia starii de sanatate a pacientului.

Cum poate fi prevenita gripa?

Virusurile gripale se modifica costant si, periodic, apar noi tulpini. Daca virusurile gripale contactate ulterior sunt similare cu cele contactate anterior, fie prin aparitia bolii, fie prin vaccinare, anticorpii prezenti pot preveni infectia sau pot reduce severitatea acesteia. Dar nivelurile de anticorpi pot scadea in timp. De asemenea, este posibil ca anticorpii impotriva virusurilor gripale contactate in trecut sa nu protejeze fata de noile tulpini de gripa. 

Profilaxia se realizeaza prin vaccinare anuala.

Cum poate fi controlata raspandirea gripei?

Vaccinul antigripal nu este 100% eficient, asa ca raman importante masurile pentru a reduce raspandirea infectiei, inclusiv:
■ Spalarea mainilor. Spalarea frecventa pe maini cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde este o modalitate eficienta de a preveni multe infectii. Sau se pot folosi dezinfectante pentru maini pe baza de alcool daca nu sunt disponibile apa si sapunul.
■ Evitarea atingerii fetei, mai ales a ochilor, nasului si gurii.
■ Tusea sau stranutul sa se efectuezein pliul cotului sau in servetel.
■ Curatarea suprafetelor. Curatarea frecventa a suprafetelor atinse des poate preveni raspandirea gripei sima altor infectii.
■ Evitarea aglomeratiei. Gripa se raspandeste cu usurinta in centre de ingrijire a copiilor, scoli, cladiri de birouri, sali de spectacol si transport public. Evitand aglomeratia in timpul sezonului gripal de varf, se reduc sansele de infectare.
■ Evitarea peroanelor bolnave.

Puteti afla mai multe informatii din articolele:

Gripa de tip A

Gripa de tip B

Super gripa (gripa K)

Diferenta dintre gripa si raceala

Vaccinarea antigripala la copii

Vaccinul antigripal

Tratamentul gripei