Dopamina (informatii utile)

Ce este dopamina?

Dopamina, numita uneori si "hormonul placerii" este un neurotransmitator si un neuromodulator important care regleaza starea de spirit, miscarea, senzatia de recompensa si diverse procese fiziologice care au loc atat la nivelul sitemului sistemul nervos central, cat si periferic. Perturbarile cailor dopaminei contribuie la tulburari neurologice, psihiatrice si metabolice.
Desi neuronii dopaminergici reprezinta mai putin de 1% din subtipurile celulare din creier, dopamina reprezinta aproximativ 80% din catecolaminele prezente in sistemul nervos central.
Dopamina este o catecolamina sintetizata in principal de neuronii dopaminergici situati in substantia nigra si in aria tegmentala ventrala a creierului, unde functioneaza in principal ca neurotransmitator. Hipotalamusul si sistemul nervos enteric al tractului gastrointestinal produc, de asemenea, cantitati mici de dopamina.

 

Care este rolul dopaminei in organism?

Dopamina este importanta pentru numeroase functii ale organismului.

Ca neurotransmitator, dopamina este implicata in:
- Miscare
- Memorie
- Senzatia de recompensa si motivatie
- Comportament si cognitie
- Atentie
- Somn si excitare
- Dispozitie
- Invatare
- Lactatie
Ca hormon, dopamina este eliberata in fluxul sanguine si este implicata in reflexul de "lupta sau fuga" al organismului. Raspunsul de lupta sau fuga se refera la raspunsul organismului la o situatie stresanta sau periculoasa perceputa sau reala.

Alte roluri ale dopaminei:

- Provoaca relaxarea vaselor de sange (la doze mici, actioneaza ca vasodilatator) sau contractarea (la doze mari, actioneaza ca vasoconstrictor)
- Creste eliminarea sodiului si a urinei din organism
- Reduce productia de insulina in pancreas
- Incetineste miscarea continutului gastrointestinal (GI) si protejeaza mucoasa gastrointestinala.
- Reduce activitatea limfocitelor din sistemul imunitar

 

Cum actioneaza dopamina in organism?

Biosinteza dopaminei urmeaza aceeasi cale enzimatica ca si norepinefrina, dopamina servind ca precursor in producerea de norepinefrina. 
Prima etapa a sintezei dopaminei implica conversia L-tirozinei in L-DOPA de catre enzima tirozin hidroxilaza. Aceasta molecula este ulterior convertita in dopamina printr-un process de decarboxilare. Odata sintetizata, dopamina este transportata in veziculele sinaptice catre terminalele sinaptice.
Dupa ce dopamina este eliberata in fanta sinaptica, aceasta se leaga de receptorii de pe terminalele pre- si postsinaptice, provocand excitatie sau inhibare neuronala la nivelul neuronului tinta. 
Receptorii dopaminei sunt clasificati in doua familii majore, D1 si D2. Receptorii D1 duc la depolarizarea neuronilor si excitatie, in timp ce receptorii D2 inhiba activarea neuronala, ducand la inhibare.
Actiunea sistemica a dopaminei este mediata de diversi receptori (D1, D2, D3, D4 si D5) si de receptorii alfa- si beta-adrenergici. Acesti receptori cuplati cu proteina G sunt de obicei clasificati fie ca D1, fie ca D2, pe baza functiilor lor biochimice. Pe baza structurii lor moleculare, a proprietatilor biochimice si a functiilor farmacologice, receptorii dopaminei sunt clasificati fie in clasa D1 (D1 si D5), fie in clasa D2 (D2, D3 si D4).

 

Care este legatura dopaminei cu sanatatea mintala si neurologica?

Dopamina si sanatatea mintala

Dereglarea activitatii dopaminei are un impact major in afectarea dispozitiei, a cognitiei si a simptomelor comportamentale in schizofrenie, unele dintre acestea incluzand halucinatii, iluzii si deficiente cognitive. 
Dereglarea activitatii dopaminei pe termen lung poate duce la o sensibilitate redusa la recompensele naturale si vulnerabilitate crescuta la comportamentele compulsive.
Mecanismele asociate cu recompensa explica de ce oamenii cauta stimuli initial pozitivi in mod repetat si de ce acest lucru poate duce in cele din urma la comportamente compulsive si dependente care reprezinta o amenintare pentru sanatatea mintala.

Dopamina si sanatatea neurologica

Pe langa simptomele motorii tipice asociate cu boala Parkinson, atunci cand circuitele dopaminei din cortexul prefrontal medial sunt afectate, pot aparea anhedonia (incapacitatea de a simti placere sau bucurie in activitati care inainte erau considerate placute) si apatie.
Sindromul picioarelor nelinistite, o afectiune caracterizata prin nelinistea si nevoia incontrolabila de a misca picioarele, in special noaptea, este asociat atat inclusiv cu disfunctia sistemului dopaminergic, implicand potential o stare hiperdopaminergica presinaptica la unii pacienti.
Neurotransmisia dopaminergica disfunctionala in boala Huntington contribuie la simptome psihiatrice precum depresia, apatia, iritabilitatea si agresivitatea, precum si la trasaturi asemanatoare parkinsonismului.

Dopamina in sistemul nervos periferic

In afara sistemului nervos central , cantitati semnificative de dopamina sunt produse in tractul gastrointestinal, splina, pancreas, plamani, ficat, sistemul cardiovascular, rinichi, oase si tesuturi conjunctive. In majoritatea tesuturilor periferice, receptorii de tip D2 au proprietati antiinflamatorii si antifibrotice, in timp ce receptorii de tip D1 regleaza stresul oxidativ si activitatea celulelor imune infiltrante.

 

Ce boli, tulburari sau simptome sunt legate de secretia de dopamina?

Principalele mecanisme in care este implicata dopamina sunt:

- Controlul motor si coordonarea miscarilor voluntare: niveluri adecvate de dopamina sunt necesare pentru a preveni tulburarile de miscare, cum ar fi boala Parkinson.

- Motivatie si recompensa: atunci cand avem o experienta placuta sau recompensatoare, creierul elibereaza dopamine si creeaza o senzatie de placere si satisfactie. Aceasta intareste comportamentele care determina alegerea experientelor pozitive. Acest fenomen explica rolul sau central in fenomenele legate de motivatie. Circuitul recompensei este implicat si in dependentele de tutun, alcool, droguri, jocuri de noroc si asa mai departe. Dopamina face subiectii mai sensibili la recompensa si amplifica perspectiva beneficiilor sau dezirabilitatea activitatilor. 

- Reglarea dispozitiei: la fel ca serotonina, dopamina este asociata si cu starile emotionale si dispozitia. Se considera ca un nivel prea ridicat de dopamina, fie prin supraproductie, fie prin recaptare prea scazuta, este la baza simptomelor asociate cu schizofrenia

- Functii cognitive: dopamina joaca un rol in atentie, memorie si luarea deciziilor. Nivelurile dezechilibrate de dopamina pot duce la tulburari motivationale, cum ar fi apatia observata in sindroamele depresive.

 

Cum poate fi  imbunatatit in mod natural nivelul de dopamina?

Consumul de alimente bogate in tirozina si magneziu

O modalitate de a imbunatati nivelul de dopamina poate fi prin alimentatie, insa sunt necesare cercetari suplimentare privind efectele alimentelor asupra neurotransmitatorilor precum dopamina. Consumul unei diete bogate in magneziu si alimente bogate in tirozina pot creste nivelul de dopamine. Acestea sunt elementele constitutive ale productiei de dopamina. Tirozina este un aminoacid. Este absorbita in organism si apoi ajunge la creier, unde este transformata in dopamina. 
Printre alimentele despre care se stie ca cresc nivelul de dopamina se numara carnea de pui, migdalele, merele, avocado, bananele, sfecla, ciocolata, legumele cu frunze verzi, ceaiul verde, fasolea, fulgii de ovaz, portocalele, mazarea, semintele de susan si de dovleac, rosiile, turmericul, pepenele verde si germenii de grau.

Implicarea in activitati placute

Se crede ca activitatile care produc placere sau relaxare cresc nivelul de dopamina. Cateva exemple includ exercitiile fizice, meditatia, yoga, masajul, joaca cu un animal de companie, plimbarile in natura sau cititul unei carti.

 

Bibliografie

Sonne J, Goyal A, Patel P. Dopamine. [Updated 2026 Apr 9]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-.
Franco R, Reyes-Resina I, Navarro G. Dopamine in Health and Disease: Much More Than a Neurotransmitter. Biomedicines. 2021 Jan 22;9(2):109. doi: 10.3390/biomedicines9020109. PMID: 33499192; PMCID: PMC7911410.
Klein MO, Battagello DS, Cardoso AR, Hauser DN, Bittencourt JC, Correa RG. Dopamine: Functions, Signaling, and Association with Neurological Diseases. Cell Mol Neurobiol. 2019 Jan;39(1):31-59. doi: 10.1007/s10571-018-0632-3. Epub 2018 Nov 16. PMID: 30446950; PMCID: PMC11469830.
Dopamine, Cleveland Clinic official website
Juarez Olguin H, Calderon Guzman D, Hernandez Garcia E, Barragan Mejia G. The Role of Dopamine and Its Dysfunction as a Consequence of Oxidative Stress. Oxid Med Cell Longev. 2016;2016:9730467. doi: 10.1155/2016/9730467. Epub 2015 Dec 6. PMID: 26770661; PMCID: PMC4684895.
What is Dopamine?, Nwes Medical Life Science official website
Dopamine, Paris Brain Insitiute official website
Liu C, Kaeser PS. Mechanisms and regulation of dopamine release. Curr Opin Neurobiol. 2019 Aug;57:46-53. doi: 10.1016/j.conb.2019.01.001. Epub 2019 Feb 12. PMID: 30769276; PMCID: PMC6629510.

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona


Pagina actualizata la data de: 14-09-2026
Abonare la newsletter Farmacia Tei

Vezi Politica de confidentialitate date personale