Saptamana 7 de sarcina (dezvoltarea sarcinii pe saptamani)

La 7 saptamani, embrionul masoara intre 9 mm si 10 mm lungime si este de 10.000 de ori mai mare decat era la conceptie.

Perioada de 7 saptamani de sarcina marcheaza inceputul unui puseu de crestere intenc. In aceasta perioada (intre 7 si 20 de saptamani), partile corpului bebelusului vor creste rapid, iar organe precum inima si creierul se vor dezvolta si vor creste in complexitate. Structurile de baza ale tuturor partilor si organelor majore ale corpului se formeaza in aceasta perioada, o mare parte a cresterii concentrandu-se asupra creierului.

Primele conexiuni dintre neuroni si muschi sunt observate inainte de primele miscari fetale. Acestea apar in jurul saptamanii 7 de sarcina, insa sunt lente si rare. Pe inregistrarile ecografice cu durata de o ora, la aceasta varsta s-au observant 18 pana la 29 de secunde de miscare fetala. Primele miscari ale fatului debuteaza lent prin indoirea in lateral a capului si a corpului si raspunsuri rapide de tresarire, dar devin mai complexe in saptamanile urmatoare. Pe masura ce bebelusul creste, miscarile devin mai complexe si mai frecvente pana cand, in jurul saptamanii 15, bebelusul se misca de obicei la fiecare doua minute, timp de aproximativ un minut si jumatate.

In primele saptamani de viata ale bebelusului, cresterea creierului este foarte rapida. In saptamana 7, creierul incepe sa produca neuroni intr-un ritm accentuat de 250.000 de neuroni pe minut. Pana la sfarsitul saptamanii 7, creierul are emisfere cerebrale separate, cea dreapta si cea stanga. Emisferele cerebrale vor dirija vorbirea, luarea deciziilor, miscarea, echilibrul, vederea, memoria si multe alte functii. In saptamana 7, sunt sintetizate pentru prima data substanta P si enkefalinele, doua molecule de semnalizare din sistemul nervos, neurotransmitatori cu rol in procesarea durerii.

Inima incepe sa se divida in partea dreapta si stanga. Pereti subtiri, sau septuri, cresc pentru a separa camerele, in timp ce mici deschideri permit fluxul sangvin temporar intre ele, o adaptare perfect potrivita pentru viata intrauterina, unde sangele oxigenat provine din placenta. Se formeaza valvele cardiace timpurii. Celulele stimulatoare cardiace ale inimii continua, de asemenea, sa se dezvolte in saptamana a saptea. Aceste celule se integreaza in atriul drept al inimii. Aceste celule au rolul de a controla ritmul cardiac.

Trecerea la nutritia placentara se intampla treptat. Inainte de 7 saptamani de gestatie, bebelusul se bazeaza in principal pe sacul vitelin si pe mucoasa uterina pentru hranire, in timp ce placenta continua sa se formeze. Pana in saptamana 7, placenta si cordonul ombilical sunt suficient de dezvoltate pentru a prelua rolul principal de a furniza oxigen si nutrienti bebelusului  si de a elimina anumite substante precum dioxidul de carbon. Pana in saptamana 10, placenta este principala sursa de viata, oferind tot ce are nevoie fatul pentru a supravietui.

In saptamana 7 de gestatie, membrana orofaringiana, o membrana care inchidea tractul digestiv, se dezintegreaza. Acum, lichidul amniotic poate patrunde in gura si in sistemul digestiv al fatului. In plus, celulele musculare incep sa se dezvolte pentru a controla expresiile faciale si miscarile maxilarului. Apar si urechile, iar ochii incep sa se deplaseze spre partea din fata a fetei pe masura ce capul bebelusului creste si se dezvolta.

Limba se dezvolta din arcadele faringiene, care sunt proeminente pereche localizate de o parte si de alta a gatului bebelusului. In saptamana 6, apare o mica proeminenta a tesutului in zona in care va creste limba. In saptamana 7, incep sa se dezvolte alte doua proeminente de o parte si de alta. Aceste trei excrescente provin toate din primul arc faringian si se unesc pentru a forma cele doua treimi frontale ale limbii. Partea posterioara a limbii se dezvolta din excrescentele celui de-al doilea, al treilea si al patrulea arc faringian. Muschii din limba provin din fibrele musculare timpurii numite mioblaste. Exista patru muschi care permit limbii sa se miste multidirectional, iar alte patru perechi de muschi sunt responsabili pentru schimbarea formei limbii. Acesti muschi specializati permit limbii sa indeplineasca multe sarcini complexe, cum ar fi mestecatul, inghititul si vorbitul. Pana in saptamana 9, si papilele gustative incep sa se dezvolte.

Intre 300 si 1300 de celule germinale primordiale migreaza din sacul vitelin catre gonada in curs de dezvoltare, care se va transforma in ovare sau testicule, in functie de sexul bebelusului. Aceste celule germinale se vor diferentia in spermatozoizi timpurii numite spermatogonii la barbati si in ovule timpurii numite oogonii la femei. In corpul unei femei, oogoniile dau nastere la ovocite primare, care raman latente in ovare pana la 40 de ani. In mod similar, in corpul unui barbat, celulele germinale primare care migreaza in saptamana 7 devin spermatogonii, care vor crea toti spermatozoizii barbatului.

Dezvoltarea vezicii urinare incepe in jurul saptamanii 7. Vezica urinara se formeaza mai intai ca un compartiment comun pentru rinichii si intestinele timpurii. Pana la 10 saptamani, acesta de divide in doua tuburi: unul devine capatul intestinelor, iar celalalt devine uretra pentru a ajuta la golirea vezicii urinare. Inca de la 9 saptamani, ecografia poate confirma prezenta urinei in vezica, aratand o activitate renala functionala. Pana la 14 saptamani, apar diferente anatomice subtile intre bebelusii de sex masculin si feminin, cu modificari ale pozitiei vezicii urinare. 

Mugurii membrelor continua sa se dezvolte, mugurii bratelor crescand cu una sau doua zile inaintea mugurilor picioarelor. Nervii patrund in mugurii membrelor. Mainile si picioarele mici incep sa prinda contur pe masura ce capetele mugurilor incep sa se aplatizeze luand forma de palete.

La 5 saptamani, pielea bebelusului avea grosimea unei singure celule. Acum, se formeaza un al doilea strat. Pielea este inca foarte subtire si transparenta. Poate elibera apa si saruri in lichidul amniotic.

Pigmentii oculari incep sa se formeze in aceasta saptamana, dar culoarea finala a ochilor bebelusului s-ar putea sa nu se stabilizeze decat la aproximativ 10 luni dupa nastere.

Bibliografie

Rolfe, R. A., Scanlon O'Callaghan, D., & Murphy, P. (2021). Joint development recovery on resumption of embryonic movement following paralysis. Disease models & mechanisms, 14(4), dmm048913. https://doi.org/10.1242/dmm.048913
Hooker, D. (1952). The prenatal origin of behavior. University of Kansas Press. https://psycnet.apa.org/record/1953-05015-000
Luchinger, A. B., Hadders-Algra, M., Van Kan, C. M., & De Vries, J. I. (2008). Fetal onset of general movements. Pediatric research, 63(2), 191-195. https://www.nature.com/articles/pr200837
Felt, R. H., Mulder, E. J., Luchinger, A. B., Van Kan, C. M., Taverne, M. A., & de Vries, J. I. (2012). Spontaneous cyclic embryonic movements in humans and guinea pigs. Developmental neurobiology, 72(8), 1133-1139. https://doi.org/10.1002/dneu.20945
Lebit, F. D., & Vladareanu, R. (2011). The role of 4D ultrasound in the assessment of fetal behaviour. Maedica, 6(2), 120. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3239390/
De Vries, J. I., Visser, G. H. A., & Prechtl, H. F. (1985). The emergence of fetal behaviour. II. Quantitative aspects. Early human development, 12(2), 99-120, 85-103, 301-322.
Ackerman S. (1992) The Development and Shaping of the Brain. In Discovering the Brain. National Academies Press (US) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK234146/
van den Heuvel, M. I., & Thomason, M. E. (2016). Functional connectivity of the human brain in utero. Trends in cognitive sciences, 20(12), 931-939. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5339022/
 Rabinowicz, T., de Courten-Myers, G. M., Petetot, J. M. C., Xi, G., & De Los Reyes, E. (1996). Human cortex development: estimates of neuronal numbers indicate major loss late during gestation. Journal of neuropathology and experimental neurology, 55(3), 320-328. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8786390/
Bhardwaj, R. D., et al. (2006). Neocortical neurogenesis in humans is restricted to development. Proceedings of the National Academy of Sciences, 103(33), 12564-12568. https://doi.org/10.1073/pnas.0605177103
Lou, C. B., Zheng, D. R., Guan, Y. L., & Yew, D. T. (1988). Localization of substance P and enkephalin by immunohistochemistry in the spinal cord of human fetus. Neuroscience, 27(3), 989-993. https://www.ibroneuroscience.org/article/0306-4522(88)90202-3/abstract
Humphrey, T. (1964). Some correlations between the appearance of human fetal reflexes and the development of the nervous system. Progress in brain research, 4, 93-135. https://doi.org/10.1016/S0079-6123(08)61273-X
Tan, C. M. J., & Lewandowski, A. J. (2020). The transitional heart: from early embryonic and fetal development to neonatal life. Fetal diagnosis and therapy, 47(5), 373-386. https://karger.com/fdt/article/47/5/373/136983 Note that this paper uses the term gestation to mean post-conception.
Buijtendijk, M. F., Barnett, P., & Van Den Hoff, M. J. (2020, March). Development of the human heart. In American Journal of Medical Genetics Part C: Seminars in Medical Genetics (Vol. 184, No. 1, pp. 7-22). Hoboken, USA: John Wiley & Sons, Inc... https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/ajmg.c.31778.
Burton, G. J., Hempstock, J., & Jauniaux, E. (2001). Nutrition of the human fetus during the first trimester--a review. Placenta, 22, S70-S77. https://doi.org/10.1053/plac.2001.0639
Carter, A. M. (1999). Placental oxygen transfer and the oxygen supply to the fetus. Fetal and Maternal Medicine Review, 11(3), 151-161. https://doi.org/10.1017/S0965539599000352
Ansari, A., & Bordoni, B. (2024). Embryology, face. In StatPearls. StatPearls Publishing. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545202
Jain, P., & Rathee, M. (2023). Embryology, Tongue. In StatPearls. StatPearls Publishing. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547697/
Witt, M., & Reutter, K. (1996). Embryonic and early fetal development of human taste buds: a transmission electron microscopical study. The Anatomical Record: An Official Publication of the American Association of Anatomists, 246(4), 507-523. https://doi.org/10.1002/(SICI)1097-0185(199612)246:4<507::AID-AR10>3.0.CO;2-S
Ustun, B., Reissland, N., Covey, J., Schaal, B., & Blissett, J. (2022). Flavor sensing in utero and emerging discriminative behaviors in the human fetus. Psychological science, 33(10), 1651-1663. https://doi.org/10.1177/09567976221105460
Matter, D. S. (2001). Exploring the biological contributions to human health. Nature, 373(607-609), 2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK222286
Aatsha, P. A., & Krishan, K. (2023). Embryology, sexual development. In StatPearls. StatPearls Publishing. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557601/
Rehman, S., & Ahmed, D. (2023). Embryology, Kidney, Bladder, and Ureter. In StatPearls. StatPearls Publishing. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK547747/
Bansal, L., Gupta, A., Vij, A., Sharma, C., & Kumar, R. (2020). A study of the effect of abnormal amniotic fluid volume on maternal and fetal outcome. International Journal of Clinical Obstetrics and Gynaecology.
Wloch, A., Sodowski, K., Rozmus-Warcholinska, W., Wloch, S., Bodzek, P., Czuba, B., ... & Huhta, J. (2008). Doppler study of the peripheral flows in early gestation. J Physiol Pharmacol, 59(Suppl 4), 77-85. https://jpp.krakow.pl/journal/archive/09_08_s4/pdf/77_09_08_s4_article.pdf
Torchia, M.G., and Persaud, T.V.N (2025). The Developing Human, Clinically Oriented Embryology. Elsevier. 12th ed. p. 26, 32, 238, 349, 404
Shamsnajafabadi, H., & Soheili, Z. S. (2022). Amniotic fluid characteristics and its application in stem cell therapy: A review. International Journal of Reproductive BioMedicine, 20(8), 627. https://kneopen.com/article/html/ijrm/11752/19004
Yang, S., Zhou, J., & Li, D. (2021). Functions and diseases of the retinal pigment epithelium. Frontiers in pharmacology, 12, 727870. https://www.frontiersin.org/journals/pharmacology/articles/10.3389/fphar.2021.727870/fu
Week 7, Charlotte Lozier Institute official website

Week 7 of pregnancy (Days 49-55), Healthcare UK official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona