La administrarea unor cantități mari de iod, pacienții cu gușă, noduli tiroidieni, sau alte afecțiuni non
acute ale tiroidei prezintă risc de a dezvolta hiperactivitate a funcției tiroidei (hipertiroidism).
În lipsa unor indicații stricte, la această categorie de pacienți aplicarea iod povidonei nu trebuie să se
facă pentru o perioadă lungă de timp și pe o suprafață marea pielii. Chiar și după terminarea
tratamentului trebuie urmărită o posibilă apariție a unor simptome de hipertiroidism și dacă este
necesar trebuie monitorizată funcția tiroidei.
Tratamentul nu trebuie utilizat înainte sau după scintigrafie cu iod radioactiv sau tratament cu iod
radioactiv pentru tratamentul carcinomului tiroidian.
Copii și adolescenți
Nou născuții și sugarii prezintă un risc crescut de a dezvolta hipotiroidism (activitate redusă a glandei
tiroide) prin administrarea unei cantități maride iod. Utilizarea iod povidonei trebuie să se facă în
cantități minime la nou născuți și sugari din cauza permeabilității crescute a pielii acestora și a
sensibilității crescute la iod. Poate fi necesar un control al funcției tiroidei la copii. Trebuie evitată
orice posibilă ingestie orală de iod povidonă la sugari.
Betadine împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistuluidacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizați orice alte medicamente.
Complexul iod-PVP este eficace la valori ale pH-ului cuprinse între 2,0 și 7,0. Este de așteptat ca acest
complex să reacționeze cu proteinele și alți compuși organici nesaturați, conducând la afectarea
eficacității sale.
Evitaţi utilizarea în același timpcu litiu.
Utilizarea în același timp a medicamentelor pentru tratamentul rănilor, pe bază de enzime duce la o
scădere a efectelor terapeutice a ambelor substanțe.
Medicamentele antiseptice care conţin mercur, săruri de argint, taurolidină sau peroxid de hidrogen şi
soluţie alcoolică de acid benzoic pot reduce efectul terapeutic al ambelor substanţe; de aceea nu
trebuie utilizate în același timp.
Medicamentele care conțin iod povidonă atunci când sunt utilizate în același timp sau imediat după
aplicarea pe aceeașisuprafață sau pe suprafețe apropiate, a antisepticelor care conțin octenidină pot
determina decolorări întunecate trecătoare în zonele implicate.
Iodul absorbit prin pielea intactă sau rănită poate să interacționezecu rezultatele unor teste ale funcţiei
tiroidiene.
În timpul utilizării iod povidonei cantitatea captată de iod de către glanda tiroidă poate fi mai mică;
acest lucru poate duce la interferențe cu diverse investigații (scintigrafia tiroidiană, determinarea PBI
[iod legat de proteine], proceduri de diagnosticare cu substanțe de contrast pe bază de iod) și pot face
imposibilă o schemă de tratament cu iod radioactiv a tiroidei (radioterapie cu iod). După terminarea
tratamentului, trebuie să treacă o perioadă determinată de timp pentru a putea efectua o nouă
scintigrafie.
Iod povidona poate determina rezultate fals pozitive la anumite teste diagnostice cum sunt: detectarea
sângerărilor fecale oculte, sângelui în urină şi determinarea glucozei în urină.
Sarcina şi alăptarea
În timpul sarcinii și alăptării iod povidona trebuie utilizată numai dacă este strict indicată și pe o
perioadă minimă de timp.
Deoarece iodul traversează placenta şi se excretă în laptele matern și din cauza creșterii sensibilității
fătului sau nou-născutului la iod, întimpul sarcinii și alăptării utilizarea iod povidonei trebuie să se
facă în cantități cât mai reduse. Mai mult, concentrația de iod este mai mare în laptele matern
comparativ cu concentrația din ser. Utilizarea iod povidonei poate induce hipotiroidism trecător
(activitate redusă a glandei tiroide) cu valori ridicate ale TSH (hormon de stimulare tiroidiană) la făt