8
La administrarea carbamazepinei în monoterapie riscul apariţiei reacţiilor adverse este mai scăzut decât
la administrarea concomitentă cu alte antiepileptice (terapie combinată).
Majoritatea reacţiilor adverse apar în funcţie de doză, în special la iniţierea tratamentului şi sunt
tranzitorii, dispărând spontan după câteva zile sau după reducerea dozei. În mod particular la începutul
tratamentului cu CARBAMAZEPIN BIOEEL, sau în cazul administrării unei doze iniţiale crescute,
precum şi în cazul administrării la vârstnici anumite reacţii adverse apar mai frecvent, cum sunt reacţiile
adverse asupra sistemului nervos central (ameţeli, cefalee, ataxie, somnolenţă, fatigabilitate, diplopie),
tuburări gastro-intestinale (greaţă, vărsături) precum şi reacţiile alergice. De aceea, se recomandă ca
dozele de CARBAMAZEPIN BIOEEL să fie ajustate şi individualizate.
Clasificarea reacţiilor adverse în funcţie de frecvenţa apariţiei
- Foarte frecvente (la mai mult de un un pacient din 10)
- Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai puţin de un pacient din 10)
- Mai puţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai puţin de un pacient din 100)
- Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai puţin de un pacient din 1000)
- Foarte rare (la mai puţin de un pacient din 10000 inclusiv raportări izolate), cu frecvenţă necunoscută
(care nu poate fi estimată din datele disponibile):
Tulburări ale sistemului nervos central:
Foarte frecvente: ameţeli, ataxie (tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi
nervoase şi centri nervoşi), somnolenţă, fatigabilitate (tendinţă spre oboseală);
Frecvente: cefalee (durere de cap difuză sau localizată, continuă sau intermitentă); la pacienţii vârstnici
confuzie şi nelinişte (agitaţie), diplopie (tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii
unui obiect), tulburări de acomodare (vedere înceţoşată);
Mai puţin frecvente: mişcări anormale involuntare cum ar fi tremor (tremurare), flaping tremor, distonie
(tremur de încheietură a mâinii, atunci când încheietura mâinii este extinsă), ticuri;
Rare: tulburări diskinetice cum ar fi diskinezie oro-facială (totalitatea deficienţelor motorii localizate la
nivel oro-facial sub formă de pareze sau hemipareze) şi coreoatetoză (mişcări involuntare în aria
orofacială, cum ar fi grimasele), tulburări oculomotorii, tulburări de vorbire (disartrie (articulare
defectuoasă a cuvintelor) sau vorbire încetinită), nevrite periferice (leziuni inflamatorii sau degenerative
a unui nerv), parestezii (senzaţie de furnicătură, amorţeală, înţepătură), slăbiciune musculară şi
simptome paretice;
- sindrom neuroleptic malign (tulburări neurologice care pun viaţa în pericol, cel mai adesea cauzate de
o reacţie adversă la neuroleptice sau antipsihotice), în special în asociere cu neuroleptice.
Există dovezi că administrarea de carbamazepină agravează simptomele în scleroza multiplă (afecţiune
neurologică cronică, care afectează sistemul nervos central, în mod special creierul, măduva spinării şi
nervii optici). În timpul tratamentului cu carbamazepină s-au raportat cazuri de meningite aseptice
(inflamarea membranei care acoperă creierul şi măduva spinării, care se manifestă prin dureri de cap,
vărsături, înţepenirea cefei şi febră).
Ca şi în cazul administrării altor antiepileptice, frecvenţa crizelor poate creşte sub tratamentul cu
carbamazepină; în cazuri particulare poate să apară pierderea de scurtă durată a conştienţei (crize
akinetice), la iniţierea terapiei sau la creşterea dozei.
Foarte rare: au fost raportate tulburări de vorbire, parestezie (senzaţie de furnicătură, amorţeală,
înţepătură), miastenie (boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă,
până la epuizare, la cele mai mici eforturi), polineuropatie (este o tulburare neurologică care apare atunci
când mai multe nervi periferici din întregul organism prezintă disfuncţionalităţi simultan), ca şi pareze
(lipsă de activitate a unui organ) ale membrelor inferioare şi disgeuzie (alterare a simţului gustativ).
Tulburări psihiatrice
Rare: halucinaţii (vizuale sau acustice), depresie, lipsa energiei şi a motivaţiei, oboseală, comportament
agresiv, agitaţie, confuzie;
Foarte rare: activarea psihozelor latente.
Tulburări cutanate şi a tesutului subcutanate:
Foarte frecvente: reacţii alergice cutanate, cu sau fără febră, urticarie, care pot fi severe;
Mai puţin frecvente: dermatită exfoliativă (desprinderea pe scare largă a pielii, însoţită de multe ori de
mâncărime (prurit), şi pierderea părului), eritrodermie (înroşirea pielii), sindrom Lyell (afecţiune