Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) (afecțiuni medicale)

 Ce este boala de reflux gastroesofagian? 

Boala de reflux gastroesofagian, sau BRGE, este o tulburare digestiva care implica afectarea inelului muscular dintre esofag si stomac (sfincterul esofagian inferior). Continutul gastric poate astfel refula in esofag si pot sa apara arsuri la nivelul stomacului sau indigestie acida. Refluxul gastroefagian reprezinta un ansamblu de simptome si complicatii rezultate in urma refularii continutului gastric in esofag, cavitate bucala sau in plamani. 

Care sunt cauzele bolii de reflux gastroesofagian?

Boala de reflux gastroesofagian este cauzata de reflux acid frecvent sau de refluxul continutului neacid din stomac.Cand are loc fenomenul de inghitire, sfincterul esofagian inferior se relaxeaza pentru a permite alimentelor si lichidelor sa ajunga in stomac. Apoi sfincterul se inchide din nou.

Daca sfincterul nu functioneaza corespunzator, acidul din stomac poate curge inapoi in esofag. Aceasta patrundere constanta a acidului in esofag, irita mucoasa esofagului, provocand adesea inflamarea acestuia.

Cauze frecvente ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi:

■ Hernia hiatala
Hernia hiatala apare atunci cand partea superioara a stomacului se impinge in sus prin orificiul din diafragma prin care trece esofagul. Herniile hiatale sunt foarte frecvente, mai ales pe masura ce o persoana inainteaza in varsta. Acestea apar de obicei treptat si se pot agrava in timp.

■ Sarcina
Sarcina este o cauza frecventa a refluxului acid temporar. Presiunea si volumul mare din abdomen pot impinge, intinde si slabi muschii diafragmei care sustin sfincterul esofagian inferior. De asemenea, hormonii specifici din sarcina pot favoriza relaxarea sfincrerului esofagian inferior.

■ Obezitatea
Obezitatea creste presiunea si volumul abdomenului, ceea ce afecteaza sfincterul esofagian inferior.

■ Fumatul
Fumatul si tusea cronica pot slabi muschii diafragmei si pot contribui la dezvoltarea unei hernii hiatale. De asemenea, fumatul incetineste digestia si determina stomacul sa produca mai mult acid.

■ Defecte congenitale
Defecte congenitale, cum ar fi atrezia esofagiana si herniile, pot afecta functionalitatea sfincterului esofagian inferior.

■ Boli ale tesutului conjunctiv
Boli precum sclerodermia pot afecta muschii esofagului. 

Simptomele pot fi cauzate si de anumite medicamente
Anticolinergice (de exemplu, medicamente pentru rau de miscare), beta-blocante (pentru hipertensiune arteriala sau boli de inima), bronhodilatatoare (pentru astm sau alte boli pulmonare), blocante ale canalelor de calciu (pentru hipertensiune arteriala), medicamente dopaminergice (pentru boala Parkinson), sedative (pentru insomnie sau anxietate), teofilina (pentru astm sau alte boli pulmonare), antidepresive triciclice.

Care sunt factorii de risc pentru boala de reflux gastroesofagian?
Consumul de alcool, hernia hiatala, obezitatea, sarcina, sclerodermie, fumatul sau consumul de tutun, adoptarea pozitiei culcat imediat dupa masa sau nerespectarea intervalului de cel putin trei ore intre masa si ora de culcare.

■ Pirozisul
Reprezinta o senzatie de caldura sau arsura localizata retrosternal, care poate radia de la nivel abdominal spre gat;

■ Eructatia
Eliminare de gaze sau de mici cantitati de suc gastric prin esofag si prin cavitatea bucala;

■ Regurgitare
Eliminare spontana de continut alimentar din stomac pe gura fara a fi vorba de un efort de a voma;

■ Hipersalivatie 
Salivatie in exces, un flux crescut de saliva. Simptome exraesofagiene consta in: tuse cronica, laringita, astm.

Simptome la sugari
Este normal ca bebelusii uneori sa saliveze excesiv, sa scuipe sau sa vomite. Dar daca acest lucru se intampla frecvent, este posibil sa fie vorba de reflux gastroesofagian.

Alte semne si simptome ale BRGE la sugari pot include: refuzul de a manca, probleme de inghitire, simptome de sufocare, eructatii sau sughit, iritabilitate sau arcuire a spatelui in timpul sau dupa hranire, pierdere in greutate sau perturbari de crestere, tuse recurenta sau pneumonie, dificultati in timpul somnului. 

Care pot fi complicatiile bolii de reflux gastroesofagian?

■ Disfagie
Perturbarea transportului alimentelor lichide si/sau solide intre faringe si stomac.

■ Odinofagie 
Afectiune in care inghitirea declanseaza durere sau senzatie de arsura in gat sau in spatele sternului;

■ Esofagita
Acidul din stomac poate duce la descompunerea tesutului esofagian, provocand inflamatie, sangerare si uneori rana deschisa (ulcer).

■ Stricturi esofagiene (ingustarea esofagului)
Deteriorarea esofagului inferior din cauza acidului gastric determina formarea de tesut cicatricial. Tesutul cicatricial ingusteaza esofagul, ceea ce poate conduce la probleme de inghitire.

■ Esofagul Barrett
Acidul ce patrunde in esofag poate provoca modificari ale tesutului care captuseste esofagul inferior. Aceste modificari sunt asociate cu un risc crescut de cancer esofagian.

■ Sangerare

■ Scadere ponderala

Cum poate fi stabilit diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian?

In urma consultului clinic, pe baza simptomelor si a istoricului medical, medicul poate stabili diagnosticul pentru BRGE. Daca este necesar, medicul mai poate apela si la alte investigatii precum:

■ Esofagrama
O esofagrama este un examen cu raze X efectuat in miscare, in timp ce pacientul inghite un lichid ce contine bariu.

■ Endoscopie superioara
O endoscopie superioara implica o examinare a interiorului esofagului cu ajutorul unei camere.

■ Testul pH-ului esofagian
Acest test masoara continutul de acid din interiorul esofagului cu ajutorul unui mic receptor wireless. Medicul utilizeaza acest dispozitiv in timpul endoscopiei.

■ Manometrie esofagiana
Acest test masoara activitatea musculara din esofag, utilizand senzori de presiune incorporati intr-o sonda nazogastrica. Acest tip de investigatie poate confirma daca sfincterele esofagiene sau alti muschi functioneaza corect. 

Care este tratamentul bolii de reflux gastroesofagian?

■ Modificari ale stilului de viata

Excluderea alimentelor si a factorilor ce pot agrava simptomele: cafea, bauturi acidulate, alcool, tutun, grasimi, alimente picante, suc de portocale, suc de rosii, ciocolata, menta, usturoi, ceapa, poate ajuta la ameliorarea simtomelor refluxului gastro-esofagian.

■ Antiacide

Antiacidele care contin carbonat de calciu pot oferi o ameliorare rapida a simtomelor refluxului gastroesofagian. Insa, utilizarea excesiva a unor antiacide poate provoca reactii adverse, cum ar fi diaree sau, uneori, probleme renale.

■ Medicamente care reduc secretia de acid gastric

Aceste medicamente includ cimetidina, famotidina si nizatidina. Blocantii H-2 nu actioneaza la fel de repede ca antiacidele, dar ofera o ameliorare in timp si pot scadea productia de acid din stomac timp de pana la 12 ore.

■ Medicamente care blocheaza productia de acid gastric

Aceste medicamente, cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni blocheaza secretia de acid gastric si permit tesutului esofagian afectat sa se vindece. Aceste medicamente includ: omeprazol, pantoprazol, esomeprazol, rabeprazol etc.

■ Baclofen

Baclofenul este un relaxant muscular, adesea prescris pentru a reduce spasmele musculare. De asemenea, poate ajuta la reducerea frecventei de relaxare a sfincterului esofagian inferior, ceea ce reduce si frecventa refluxului acid. Baclofenul nu este un tratament de prima linie pentru refluxul acid, dar poate face parte din planul de tratament.

■ Interventie chirurgicala

In cele mai multe cazuri, modificarile stilului de viata si medicamentele sunt suficiente pentru a preveni si a ameliora simptomele refluxului esofagian. Poate fi recomandata interventia chirurgicala daca aceste abordari nu au stopat simptomele sau daca pacientul dezvolta complicatii.

Optiunile chirurgicale posibile includ: fundoplicatura, sistemul de management al refluxului LINX, chirurgie bariatrica.