Keratoconjunctivita (afecțiuni medicale)

Ce este keratoconjunctivita?

Keratoconjunctivita reprezinta inflamatia stratului extern al globului ocular compus din cornee si conjuntivita. Acest termen inglobeaza de fapt un grup de afectiuni care afecteaza corneea si conjunctiva, avand etiologii si manifestari variate si pot avea cauze diferite precum cele virale, bacteriene, autoimune, toxice sau alergice. Simptomele variaza de la o iritatie usoara pana la o inflamatie severa, care poate ameninta vederea.
Termenul de keratoconjunctivita este compus din termenul keratita, care reprezinta inflamatia corneei ( membrana transparenta care acopera irisul si pupila) si conjunctivita care reprezinta inflamatia conjunctivei, membrana transparenta care acopera sclerotica (partea alba a ochiului). 

Care sunt cauzele keratoconjunctivitei?

Cauze infectioase

Keratoconjunctivita virala

Adenovirusurile sunt responsabile pentru keratoconjunctivita epidemica, extrem de contagioasa. Virusul herpes simplex poate provoca keratita recurenta cu ulceratii dendritice, virusul varicelo-zosterian (VZV) poate duce la herpes zoster oftalmic, care afecteaza atat corneea, cat si conjunctiva si citomegalovirusul poate cauza keratoconjunctivita la persoanele imunodeprimate, cum ar fi cele cu HIV/SIDA sau cele care au suferit un transplant de organ.

Keratoconjunctivita bacteriana

Printre agentii patogeni bacterieni frecventi care provoaca keratoconjunctivita bacteriana acuta se numara Staphylococcus aureus si Streptococcus pneumoniae. Infectiile mai severe, cauzate de Pseudomonas aeruginosa, apar frecvent la purtatorii de lentile de contact si, in lipsa tratamentului, pot duce rapid la perforatia corneei. 
Keratoconjunctivita neonatala, cauzata adesea de Neisseria gonorrhoeae sau Chlamydia trachomatis, debuteaza in primele zile de viata.

Keratoconjunctivita fungica

Este un tip de keratoconjunctivita care apare rar. Speciile de Candida si Fusarium sunt cauze frecvente. Aceste infectii pot ameninta vederea daca nu sunt tratate prompt.

Keratoconjunctivita parazitara

Pot aparea, de asemenea, infectii parazitare ale corneei si conjunctivei. Keratitele cauzate de Acanthamoeba si Pythium sunt deosebit de periculoase, fiind adesea asociate cu o igiena necorespunzatoare a lentilelor de contact sau cu expunerea la surse de apa contaminate.

Cauze alergice

Conjunctivita alergica apare ca urmare a unei hipersensibilitati la alergenii din mediu. Conjunctivita alergica sezoniera se manifesta in anumite luni ale anului, in timp ce conjunctivita alergica perena persista pe tot parcursul anului. Formele severe, precum conjunctivita vernala, afecteaza adesea copiii si adultii tineri care locuiesc in regiuni cu clima calda. Keratoconjunctivita atopica este o afectiune cronica ce poate duce la cicatrizarea corneei si la pierderea vederii, daca nu este tratata.

Boli autoimune si sistemice

Bolile autoimune, precum sindromul Sjogren, pot duce la un deficit de componenta apoasa a lacrimilor, cauzand sindrom de ochi uscat sever si keratoconjunctivita uscata (keratoconjunctivitia sicca). 
Artrita reumatoida poate duce la aparitia unei keratoconjunctivite secundare, prin intermediul unei inflamatii mediate imun la nivelul glandelor lacrimale. 
Reactiile severe de hipersensibilitate, precum sindromul Stevens-Johnson  si necroliza epidermica toxica, pot provoca leziuni extinse ale suprafetei oculare si keratoconjunctivita cronica.

Sindromul de ochi uscat

Aceasta afectiune este una dintre cauzele principale, fiind frecvent asociata cu disfunctia glandelor Meibomius, care perturba stratul lipidic al filmului lacrimal si accelereaza evaporarea acestuia. Un alt factor contribuitor este productia redusa de componenta apoasa, cauzata de disfunctia glandelor lacrimal,  situatie adesea agravata de afectiuni sistemice precum diabetul zaharat sau bolile tiroidiene si de utilizarea prelungita a calculatorului, care duce la o frecventa scazuta a clipitului.

Factori de mediu si chimici

Expunerea cronica la fum, poluarea aerului sau timpul excesiv petrecut in fata ecranelor pot perturba filmul lacrimal si pot declansa keratoconjunctivita. 
Leziunile chimice, survenite in urma unor expunerii la acizi puternici, baze ori substante iritante, cum ar fi produsele de curatenie casnice, pot provoca inflamatia acuta sau cronica a corneei si a conjunctivei.

Cauze mecanice si traumatice

Traumatismele directe ale suprafetei oculare  cauzate, de exemplu, de corpi straini, abraziuni corneene sau instrumentar chirurgical, pot afecta epiteliul cornean, predispunand ochiul la keratoconjunctivita secundara. 
Utilizarea prelungita a lentilelor de contact, mai ales daca acestea nu sunt adaptate corect sau nu sunt intretinute corespunzator, poate duce la iritatie mecanica, crescand riscul de infectie si inflamatie. 
Trikiaza, o afectiune caracterizata prin orientarea anormala a genelor, care ajung sa frece suprafata ocular, creste riscul de keratoconjunctivita recurenta.

Cauze iatrogene

Utilizarea pe termen lung a medicamentelor cu administrare topica, in special a celor care contin conservanti precum clorura de benzalconiu, poate provoca keratoconjunctivita toxica. Keratoconjunctivita postoperatorie poate aparea dupa interventii precum extractia cataractei, chirurgia refractiva LASIK (keratomileusis in situ asistata cu laser) sau transplantul de cornee, fiind cauzata de inflamatie sau de expunerea la dezinfectanti utilizati in timpul operatiei.[21]

Deficiente nutritionale

Deficitul de vitamina A ramane o cauza semnificativa a keratoconjunctivitei in tarile in curs de dezvoltare. Aceasta tulburare provoaca xeroftalmie, caracterizata prin uscaciunea conjunctivei si a corneei, care evolueaza spre cheratinizare, ulceratie corneana si, potential, orbire. 
Deficientele de acizi grasi esentiali sau de antioxidanti pot, de asemenea, sa perturbe productia de lacrimi si integritatea suprafetei oculare.

Tulburari neurologice

Afectiunile neurologice, precum paralizia nervului facial, pot duce la keratopatie prin expunere, o consecinta a inchiderii incomplete a pleoapelor, care provoaca keratoconjunctivita cronica. Sensibilitatea corneana redusa, asociata cu disfunctia nervului trigemen, poate afecta reflexul protector de clipire, crescand astfel vulnerabilitatea suprafetei oculare la leziuni.

Factori congenitali sau genetici

Afectiunile genetice rare, cum ar fi keratoconusul si ihtioza congenitala pot predispune persoanele la keratoconjunctivita, prin intermediul unor anomalii structurale si functionale ale corneei si conjunctivei.
Prin urmare, persoanele care sufera de aceste afectiuni pot necesita ingrijiri oftalmologice specializate.

Riscuri profesionale

Lucratorii din industrii care implica expunerea prelungita la caldura, radiatii ultraviolete sau substante chimice prezinta un risc mai mare de a dezvolta keratoconjunctivita profesionala.

Factori psihogeni sau comportamentali

Pacientii care isi freaca ochii in mod compulsive, un comportament intalnit frecvent in cazul keratoconusului,  prezinta un risc mai ridicat de a dezvolta keratoconjunctivita recurenta. Traumatismele fizice constante, cauzate de astfel de comportamente, pot compromite mecanismele naturale de aparare ale ochiului, favorizand inflamatia recurenta a corneei si a conjunctivei.

Cauze rare si diverse

Anumiti agenti infectiosi rari  in regiunile endemice pot provoca keratoconjunctivita cronica, ducand la orbire daca nu sunt tratati. 
Keratopatia indusa de radiatii, intalnita la pacientii care urmeaza radioterapie la nivel ocular, poate cauza leziuni semnificative la nivelul corneei si conjunctivei.

Care sunt simptomele keratoconjunctivitei?

Semnele si simptomele keratoconjunctivitei pot include:
- Iritatie oculara (disconfort, mancarime sau senzatie de corp strain sau de nisip in ochi)
- Pleoape umflate (blefarita)
- Edem la nivelul ochilor sau al pleoapelor
- Ochi rosii 
- Lacrimare excesiva
- Secretii oculare
- Sensibilitate la lumina
- Vedere incetosata

Cum se diagnosticheaza keratoconjunctivita?

In scopul stabilirii diagnosticului, medicul efectueaza o anamneza completa si studiaza istoricul medical. De asemenea, poate efectua diverse investigatii, printre care:

- Un examen ocular cu ajutorul lampii cu fanta, cu sau fara fluoresceina (colorant ocular)
- Analize de laborator ale secretiilor oculare, pentru a identifica agentul infectios
- Teste ale functiei lacrimale, pentru a evalua capacitatea ochilor de a produce lacrimi
- Investigatii imagistice oculare, precum ecografia sau RMN-ul

Cum se trateaza keratoconjunctivita?

Tratamentul keratoconjunctivitei depinde de cauza acesteia. Optiunile terapeutice pot include:
- Lacrimi artificiale pentru lubrifierea ochilor uscati sau un unguent lubrifiant pentru utilizarea in timpul somnului
- Comprese calde sau reci sau produse special concepute pentru igienizarea pleoapelor in scopul curatarii ochilor
- Picaturi oculare medicamentoase pentru tratarea unei infectii sau a unei alergii (de exemplu, antibiotice sau antihistaminice)

In cazurile foarte severe, poate fi necesara o interventie chirurgicala oculara.

Bibliografie

Burrow MK, Gurnani B, Patel BC. Keratoconjunctivitis. [Updated 2025 Feb 6]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-.
Keratoconjunctivitis, Cleveland Clinic official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona