Meningita reprezinta o infectie a membranelor care inconjoara creierul si maduva spinarii. Aceasta poate fi cauzata de o infectie virala, bacteriana sau chiar de o infectie fungica sau parazitara. Boala meningococica invaziva este o infectie grava cauzata de bacteria Neisseria meningitidis, care se prezinta cel mai frecvent ca meningita, septicemie sau ambele. Aceasta poate fi fatala in 8-15% din cazuri. Exista 12 grupuri identificate de Neisseria meningitidis, inclusiv A, B, C, W si Y. Meningita B reprezinta infectia cu Nieisseria meningitis subgrupul B.
Simptomele meningitei B apar rapid, de obicei in decurs de o saptamana de la expunere. In stadiile incipiente, simptomele pot semana cu cele ale gripei, ceea ce poate intarzia diagnosticul si tratamentul.
Meningita B progreseaza rapid, asa ca este important sa fie solicitata asistenta medicala de urgenta daca apare oricare dintre urmatoarele simptome:
- febra mare brusca
- rigiditate la nivelul gatului
- durere de cap severa
- confuzie
- colaps (pierderea brusca a fortei sau a constientei)
Purpura fulminans (sindromul Waterhouse-Friderichsen) este cea mai severa forma de infectie meningococica (septicemie), cu evolutie extrem de rapida, soldata adesea cu deces.
De asemenea, pacientul trebuie sa anunte medicul daca a fost in contact apropiat cu o persoana care are meningita B, chiar daca nu prezinta inca simptome.
La copii, adolescenti si adulti, simptomele pot include:
- rigiditate a gatului
- febra
- durere de cap, care poate fi severa
- probleme in a privi la lumina puternica
- maini si picioare reci
- greata
- varsaturi
- diaree
- lipsa poftei de mancare
- dureri musculare
- articulatii dureroase, umflate
- epuizare sau stare generala de rau
- eruptie cutanata rosie sau violeta
- vorbire incoerenta
- confuzie
- colaps
La bebelusi si copii mici, pot aparea simptome suplimentare, inclusiv:
- bombarea fontanelei
- agitabilitate severa (iritabilitate)
- refuzul de a manca
- senzatie de moliciune
- spasme musculare
- convulsii
Solicitati imediat asistenta medicala daca bebelusul sau copilul prezinta oricare dintre aceste simptome.
Meningita B nu se raspandeste prin contact ocazional, scurt sau prin atingerea suprafetelor infectate. In schimb, se raspandeste prin picaturi respiratorii, cum ar fi atunci cand cineva tuseste, stranuta sau saruta o alta persoana.
Anumite comportamente si factori de sanatate pot creste riscul de infectie, inclusiv:
- convietuirea in spatii inchise, cum ar fi in camine sau spatii comune
- sarutul sau contactul apropiat si prelungit cu o persoana care poarta bacteria
- fumatul recent sau expunerea la fumul de tutun pasiv
- o infectie respiratorie recenta, cum ar fi o raceala sau gripa
Oricine poate contracta meningita B, dar anumite grupuri prezinta un risc mai mare, inclusiv:
- sugarii cu varsta mai mica de 1 an
- adolescentii si adultii tineri cu varsta cuprinsa intre 16 si 23 de ani
- persoanele care locuiesc in camine sau alte locuinte comune
- persoanele care au un sistem imunitar suprimat
Perioada de incubatie pentru meningita, in general, este de pana la 10 zile, ceea ce inseamna ca riscul devine foarte scazut dupa acest interval de la expunere.
Medicul va efectua anamneza persoanei bolnave, un examen fizic si va analiza istoricul medical al pacientului pentru a identifica afectiunile medicale preexistente. Medicii pot utiliza diverse teste de diagnostic pentru a confirma prezenta infectiei sau inflamatiei in meninge.
Testele de diagnostic pentru meningita pot include urmatoarele:
- Un examen neurologic, care implica o serie de teste concepute pentru a evalua miscarea si functia senzoriala, functia nervoasa, auzul si vorbirea, vederea, coordonarea si echilibrul, starea mentala si modificarile de dispozitie sau de comportament.
- Analize de sange si urina care pot ajuta la detectarea si identificarea unei infectii localizate la nivelul creierului sau la nivelul maduvei spinarii si la determinarea prezentei anticorpilor specifici. Aceste teste pot exclude, de asemenea, afectiuni care pot provoca simptome similare.
- Analiza lichidului cefalorahidian poate evidentia infectii, inflamatii acute si cronice si alte boli. Lichidul cefalorahidian se obtine printr-o procedura numita punctie lombara.
- Imagistica cerebrala poate dezvalui semne de inflamatie, sangerare sau alte anomalii. O tomografie computerizata sau un RMN (imagistica prin rezonanta magnetica) pot ajuta la diagnosticarea meningitei.
Persoanele suspectate de meningita trebuie sa primeasca un tratament medical imediat. Boala poate progresa rapid si are potentialul de a provoca leziuni neurologice severe si ireversibile.
Tratamentul precoce al meningitei bacteriene implica antibiotice care pot traversa bariera hematoencefalica. Aceste antibiotice pot reduce considerabil riscul de deces din cauza bolii.
De asemenea, medicul poate prescrie medicamente anticonvulsivante pentru a preveni convulsiile si corticosteroizi (cum ar fi prednisonul) pentru a reduce inflamatia creierului.
De asemenea, se pot administra fluide intravenoase pentru a preveni deshidratarea si a sustine recuperarea.
O buna igiena si evitarea contactului apropiat cu persoanele infectate poate ajuta la reducerea riscului de meningita B. Alte masuri preventive includ:
- spalarea frecventa a mainilor
- evitarea fumatului sau vapatului la comun (impartirea aceluiasi dispozitiv)
- evitarea utilizarii la comun a acelorasi tacamuri, sticle de apa sau a obiectelor care ating in general gura
- administrarea de antibiotic postexpunere este indicata persoanelor care au avut contact apropiat cu o persoana cu boala meningococica, cat mai curand posibil, ideal in primele 24-48 de ore de la expunere
- administrarea de vaccinuri meningococice preexpunere, cu cel putin 2 saptamani inainte de expunere pentru a permite organismului productia de anticorpi intr-un titru protector. Vaccinarea antimeningococica este cea mai eficienta metoda de prevenire a meningitei invazive si se face pentru persoanele aflate in grupuri de risc sau expuse epidemiologic, de exemplu inaintea calatoriilor in zone cu risc ridicat.
Exista mai multe tipuri de vaccinuri disponibile, inclusiv in Romania, care protejeaza impotriva principalelor serogrupuri implicate in aparitia bolii: vaccinurile polizaharidice conjugate (A, C, W135 si Y), vaccinuri proteice impotriva serogrupului B. In functie de contextul epidemiologic se indica unul sau ambele produse vaccinale, cu scheme de vaccinare adaptate varstei.
In Romania, vaccinarea nu este inclusa in Calendarul National de Vaccinare, incidenta bolii in tara noastra fiind foarte mica, cu cazuri sporadice, dar exista posibilitatea vaccinarii optionale a populatiei (contra-cost) sau a grupelor populationale la risc (compensare 100%).
Bibliografie:
What to Know About Meningitis B, Healthline official website
Meningitis, National Institute of Neurological Disorders and Stroke official website
Informare privind boala meningococică invazivă și focarul din Kent, Anglia, Institutul National de Sanatate Publica platforma online oficiala
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
