Sindromul de burnout (afecțiuni medicale)

Ce este Burnout-ul?

Burnout-ul este definit conform Clasificarii Internationale a Bolilor ( ICD-11 ) astfel:
Burnout-ul este un sindrom rezultat in urma stresului cronic de la locul de munca, care nu a fost gestionat cu succes. Se caracterizeaza prin trei aspecte:
● sentimentul de epuizare sau epuizarea energiei;
● detasare crescuta fata de locul de munca sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de munca;
● eficacitate profesionala redusa;
Burnout-ul se refera in mod specific la fenomene din contextul ocupational si nu ar trebui aplicat pentru a descrie experiente din alte domenii ale vietii.
Burn-out-ul este inclus in a 11-a revizuire a Clasificarii Internationale a Bolilor (ICD-11) ca fenomen profesional. Nu este clasificat ca afectiune medicala.

Care sunt posibilele cauze ale burnout-lui?

Epuizarea la locul de munca poate rezulta din diversi factori, inclusiv:
● Senzatia lipsei de control 
O incapacitate de a influenta deciziile care afecteaza confortul la locul de munca - cum ar fi programul, sarcinile sau volumul de munca - ar putea duce la epuizare. 
● Asteptari neclare sau nerealiste in ceea ce priveste sarcinile de la locul de munca
Daca nu se cunoaste cu claritate gradul de autoritate detinut sau ce asteaptari are supervizorul sau alti superiori, este foarte probabil sa apara sentimentul de inadecvare la locul de munca.
● Dinamica disfunctionala la locului de munca
Sentimentul de subminare din partea colegilor sau din partea superiorilor la locul de munca poate contribui la accentuarea stresului de la locul de munca.
● Extreme legate de activitatea la locul de munca
Cand o slujba este monotona sau haotica, este nevoie de energie constanta pentru concentrare, ceea ce poate duce la oboseala si la epuizare.
● Lipsa suportului social
Sentimentul de izolare la locul de munca si in viata personal s-ar putea sa contribuie la un nivel ridicat de stres.
● Dezechilibru munca-viata personala
Daca munca ocupa aproape tot timpul si efortul, incat nu mai exista energie necesara pentru a petrece timp cu familia si prietenii, acest lucru poate conduce in timp la burnout.

Care sunt factorii de risc pentru burnout?

Urmatorii factori pot contribui la aparitia fenomenului de burnout:
● Un volum mare de munca si lucrul neintrerupt perioade foarte lungi de timp;
● Lupta cu echilibrul dintre viata profesionala si viata privata;
● Lucrul intr-un domeniu de sanatate sau umanitar;
● Lipsa de control asupra activitatii de la locul de munca;

Care sunt simptomele burnout-ului?

Burnout-ul este un proces gradual. Semnele si simptomele sunt subtile la inceput, dar se agraveaza pe masura ce timpul trece. Daca se acorda atentie din timp starii care se instaleaza si se reduce stresul, burnout-ul poate fi prevenit.
Simptomele burnout-ului sunt:
● Oboseala si epuizare, de cele mai multe ori;
● Imunitate scazuta, boli frecvente;
● Dureri de cap frecvente sau dureri musculare;
● Schimbarea apetitului sau a obiceiurilor de somn;
● Semne si simptome emotionale ale epuizarii;
● Sentiment de esec si indoiala de sine;
● Sentimente de neputinta;
● Sentimente de detasare;
● Pierderea motivatiei;
● Perspectiva din ce in ce mai cinica si negativa;
● Scaderea satisfactiei si a sentimentului de realizare;
● Semne si simptome comportamentale ale epuizarii;
● Sustragerea de la responsabilitati;
● Izolare fata de ceilalti;
● Amanare;
● Abuz de alimente, droguri sau alcool pentru a face fata situatiilor;

Care sunt consecintele epuizarii de la locul de munca?

Epuizarea la locul de munca ignorata sau neabordata poate avea consecinte semnificative, inclusiv:
● Stres excesiv;
● Oboseala;
● Insomnie;
● Tristete, furie sau iritabilitate;
● Abuzul de alcool sau substante;
● Boli de inima;
● Tensiune arteriala crescuta;
● Diabet de tip 2;
● Vulnerabilitatea in fata bolilor si a infectiilor;

Cum poate fi gestionat si care este tratamentul burnout-ului?

Confruntarea cu burnout-ul necesita abordarea celor ,,Trei R":
● Recunoastere - Se urmaresc semnele de avertizare ale epuizarii.
● Reparare - Repararea/atenuarea oboselii cautand sprijin si gestionand stresul.
● Rezilienta - Cresterea rezistentei la stres avand grija de starea de sanatate fizica si emotionala.

Masuri pentru prevenirea sau tratarea epuizarii din burnout

1. Stabilirea unui contact social constructiv cu persoanele din jur

Exista pasi ce pot fi facuti pentru a face fata stresului si pentru restabilirea echilibrului. Una dintre cele mai eficiente metode este conectarea cu cei din jur.
Contactul social este un antidot natural impotriva stresului, iar discutia fata in fata cu un bun ascultator este una dintre cele mai rapide modalitati de a calma sistemul nervos si de a reduce nivelul de stres. 
Adresarea celor mai apropiati, cum ar fi partenerul, familia si prietenii poate ajuta foarte mult in reducerea stresului.

● Socializarea cu colegii de munca

● Limitarea contactului cu persoane negative 

● Conectarea cu o cauza sau un grup comunitar care are sens personal 
Alaturarea unui grup religios, social sau de sprijin poate oferi un loc in care se poate discuta cu persoane care au aceleasi idei poate duce la legarea de noi prietenii si la aparitia sentimentului de apartenenta. 

● Oferirea ajutorului celorlalti
A fi de ajutor altora ofera o placere imensa si poate ajuta la reducerea semnificativa a stresului, precum si la extinderea cercului social.

2. Reconsiderarea felului in care este privit locul de munca

Cea mai eficienta modalitate de a combate epuizarea la locul de munca este gasirea unui loc de munca potrivit si placut. 

● Valorizarea muncii
Chiar si in unele locuri de munca care pot fi percepute ca fiind banale, poate fi valorizat rolul pe care o persoana il indeplineste. Concentrarea asupra lucrurilor placute de la locul de munca, schimbarea atitudinii fata de locul de munca, poate ajuta la recapatarea unui sentiment de control.

● Gasirea echilibrului in viata
Chiar daca locul de munca detinut nu este unul ideal, se poate gasi sens si satisfactie in alte aspecte ale vietii: familie, prieteni, hobby-uri sau munca voluntara. Este importanta focalizarea pe partile vietii care aduc bucurie.

● Luarea unei pauze complete
Daca burnout-ul pare inevitabil, este indicata o pauza completa de la munca. O vacanta, un concediu temporar, orice activitate placuta pentru a iesi din starea de epuizare, poate fi de ajutor.

3. Reevaluarea prioritatilor

Burnout-ul este un semn incontestabil ca ceva important in viata nu functioneaza corespunzator. Este importanta cordarea timpului pentru a regandi si recunoaste obiectivele si visele cu adevarat importante. 

● Stabilirea limitelor
A spune ,,nu" permite eliberarea timpului pentru activitatile dorite.

● Pauza zilnica de la tehnologie 
Setarea unei ore in fiecare zi pentru deconectare totala de la tehnologie si retele sociale poate eoferi beneficii in ceea ce priveste relaxarea.

● Practicarea de activitati creative
Creativitatea este un antidot puternic impotriva epuizarii. Un hobby preferat sau activitati care nu au legatura cu munca pot ajuta la relaxarea mentala.

● Programarea timpului pentru relaxare 
Tehnicile de relaxare precum yoga, meditatia si respiratia profunda activeaza raspunsul de relaxare al corpului.

●Odihna suficienta
Oboseala poate exacerba epuizarea, determinanad un raspuns mai intens la stres.

4. Prioritizarea activitatii fizice

In ciuda lipsei de energie din cauza epuizarii, exercitiile fizice sunt un antidot puternic impotriva stresului.  Acestea sunt la indemana oricui pentru si pot imbunatati starea de spirit. Exercitiile fizice timp de 30 de minute sau mai mult pe zi sau impartite in intervale scurte de activitate de 10 minute, pot ajuta la stimularea psihicului. O plimbare de 10 minute poate imbunatati starea de spirit timp de doua ore.
Exercitiul ritmic este o modalitate extrem de eficienta de imbunatatire a starii de spirit, de a creste energia, de a imbunatati concentrarea si de a relaxa atat mintea, cat si corpul. Mersul pe jos, alergatul, antrenamentul cu greutati, inotul, practicarea artelor martiale sau chiar dansul se incadreaza in aceasta categorie.

5. Sustinerea starii de spirit si a nivelului de energie cu ajutorul unei diete sanatoasa

Alimentatia poate avea un impact major asupra starii de spirit si asupra nivelului de energie pe parcursul zilei.

● Reducerea consumului de zahar si de carbohidrati rafinati
 Consumul de gustari dulci sau alimente reconfortante, cum ar fi pastele sau cartofi prajiti pot conduce rapid la o scadere a dispozitiei si a energiei.
● Reduceti consumul de alimente care pot afecta negativ starea de spirit, cum ar fi cofeina, grasimile nesanatoase si alimentele ce contin conservanti chimici sau hormoni.

● Consumul de Omega 3
Cele mai bune surse de acizi grasi omega sunt pestele gras (somon, hering, macrou, hamsii, sardine), algele marine, semintele de in si nucile.

● Evitarea nicotinei
Fumatul, in momente de stres, poate parea calmant, dar nicotina este un stimulent puternic, ceea ce duce la niveluri mai mari de anxietate.

● Reducerea sau evitarea consumului de alcool
Alcoolul reduce temporar ingrijorarea, dar o cantitate mare de alcool consumata frecvent poate conduce la dependenta, modificari in comportament si degradarea starii psihologice.