Histamina este un compus chimic care joaca un rol esential in raspunsul imun al organismului, fiind produsa si eliberata de sistemul imunitar atunci cand detecteaza agenti patogeni sau iritanti pentru organism. Functia sa principala este de a neutraliza agentii potential daunatori, insa poate declansa simptome asociate cu reactii alergice atunci cand sistemul imunitar identifica in mod eronat substantele inofensive drept pericole. Aceasta eliberare de histamina poate duce la diverse simptome fizice, inclusiv inflamatie, lacrimare si dificultati de respiratie, in special la persoanele cu teren atopic.
Exista patru receptori histaminici identificati (H1, H2, H3 si H4), fiecare avand functii diferite in corp, inclusiv reglarea secretiei de acid gastric si modularea semnalelor in sistemul nervos central. Alimentele bogate in histamina, in special produsele procesate sau cele care nu sunt proaspete, pot provoca reactii adverse la persoanele sensibile, putand duce la intoxicatie cu histamina.
Histamina este o substanta care joaca un rol major in aparitia reactiilor alergice, dar este implicata si in alte functii ale organismului uman.
Histamina se formeaza prin decarboxilarea aminoacidului histidina.
Histamina isi exercita efectele prin legarea la receptorii histaminei de pe suprafetele celulelor. Exista patru tipuri de receptori histaminei: H1, H2, H3 si H4.
- Receptorul H1 joaca un rol important in raspunsul alergic si este distribuit in sistemul nervos periferic si in muschiul neted, unde activarea sa provoaca vasoconstrictie. Activarea receptorului H1 provoaca, de asemenea, si dilatarea vaselor de sange, cresterea permeabilitatii vasculare, stimularea nervilor senzoriali din caile respiratorii si bronhoconstrictie. In plus, activarea acestui receptor poate duce la congestie nazala, stranut si rinoree. Odata activat in cortexul cerebral, receptorul H1 poate inhiba canalele de potasiu din membranele celulare neuronale, depolarizand neuronii si crescand excitatia neuronala.
- Receptorul H2 se gaseste in celulele parietale de la nivelul stomacului, inimii si, intr-o masura limitata, in celulele ce fac parte din sistemului imunitar si in muschiul neted vascular. Activarea receptorului H2 stimuleaza vasodilatatia si eliberarea acizilor gastrici necesari digestiei. Activarea combinata a receptorilor H1 si H2 contribuie la rinoree si la edemul cailor respiratorii nazale.
- Receptorul H3 este un autoreceptor presinaptic localizat la nivelul celulelor nervoase. Acesta este distribuit in intregul sistem nervos central, cea mai mare concentratie fiind identificata in cortex, nucleul caudat, talamus, hipotalamus, tuberculul olfactiv si hipocampus. Distributia complexa a receptorului H3 in intregul cortex sugereaza ca acest receptor este capabil sa moduleze mai multi neurotransmitatori, cum ar fi dopamina, GABA, acetilcolina si norepinefrina, in sistemul nervos central si periferic.
- Receptorul H4 se gaseste in principal in celulele si tesuturile sistemului imunitar, inclusiv in leucocitele din sangele periferic, splina, maduva osoasa si timus. Acesta a fost identificat si in colon, plamani, ficat si epicant.
Histamina este stocata in principal in granule din interiorul mastocitelor. Mastocitele sunt cellule localizate predominant in tesuturile conjunctive si pe suprafetele mucoase, unde joaca un rol crucial in raspunsul imun. Pe langa mastocite, histamina este prezenta si in celulele nervoase, limfocite si celule epiteliale.
Histamina exercita efecte asupra multiplelor sisteme si procese fiziologice. Aceasta influenteaza sistemul nervos contribuind la perceptia durerii si moduland activitatea neurotransmitatorilor.
In sistemul cardiovascular, histamina faciliteaza vasodilatatia si imbunatateste permeabilitatea vasculara, jucand astfel un rol critic in reactiile alergice.
In plus, in sistemul gastrointestinal, histamina stimuleaza secretia de acid gastric, induce bronhoconstrictie in sistemul respirator si afecteaza, de asemenea, sistemul genitourinar.
In plus, histamina este esentiala in raspunsurile imune, fiind implicata in reactiile alergice acute si in inflamatia cronica.
In concluzie, histamina este un mediator vital cu o gama larga de efecte, de la reglarea raspunsurilor imune la influentarea diferitelor sisteme de organe. Reglarea sa este complexa si, atunci cand nivelul ei este dezechilibrat, poate cauza probleme semnificative de sanatate.
Unele alimente sunt in mod natural bogate in histamina. Altele nu contin o cantitate mare de histamina, dar declanseaza producerea acesteia de catre globulele albe. Daca o persoana prezinta intoleranta la histamina, ambele tipuri de alimente pot duce la o cantitate excesiva de histamina in organism.
Intoleranta alimentara se refera la o reactie negativa la un aliment sau la una dintre componentele sale si nu implica un raspuns al sistemului imunitar.
Intoleranta la histamina apare atunci cand capacitatea organismului de a elimina histamina este depasita de rata de acumulare a acesteia. La persoanele sanatoase, diaminoxidaza intestinala (DAO), un tip de enzima, ajuta la eliminarea histaminei preluate din alimente. Atunci cand activitatea DAO este inhibata sau cand sinteza sau expresia sa este redusa din cauza anumitor factori, capacitatea organismului de a gestiona histamina este afectata semnificativ. Acest lucru duce la acumularea de histamina, provocand simptome care, uneori, imita reactiile alergice. Cititi mai multe despre Intoleranta la histamina aici.
Este dificil sa se masoare nivelurile de histamina din alimente, deoarece acestea pot varia foarte mult chiar si in aceleasi tipuri de alimente. Cu toate acestea, o regula generala este ca alimentele fermentate, maturate sau excesiv procesate contin probabil mai multa histamina decat alimentele proaspete.
Alimente si bauturi foarte bogate in histamina
- Bauturi alcoolice
- Peste conservat si semiconservat
- Carnati uscati
- Branza
Fructe cu continut ridicat de histamina
Desi multe fructe nu sunt bogate in histamina, ele pot declansa eliberarea de histamina. Unele pot contine substante asemanatoare histaminei, care pot agrava simptomele. Multi medici recomanda limitarea anumitor fructe si sucuri ca parte a unei diete sarace in histamina. De obicei se ia in considerare evitarea:
- Bananelor
- Ananasului
- Papaya
- Citricelor (cum ar fi lamaile, limele si portocalele)
- Capsunilor
- Cireselor
Legume cu continut ridicat de histamina
- Rosii
- Vinete
- Spanac
In plus, ciupercile si boabele de soia pot contine substante asemanatoare histaminei care pot declansa simptome.
Sosuri si condimente
Aceste ingrediente pot creste nivelul de histamina:
- Sos de soia
- Otet
- Pudra de chili
- Scortisoara
- Cuisoare
Peste si fructe de mare cu continut ridicat de histamina
Fructele de mare congelate, afumate si conservate, precum si pestele alterat, pot avea niveluri ridicate de histamina. Urmatoarele produse pot avea un continut ridicat de histamina:
- Macrou
- Sardine
- Ton
- Hering
- Fructe de mare
Nuci si seminte
Urmatoarele nuci nu contin multa histamina, dar sunt bogate in substante chimice asemanatoare histaminei:
- Migdale
- Castane
- Alune de padure
- Fistic
Alimente fermentate
Nivelul de histamina din alimentele fermentate, cum ar fi kimchi si chefir, poate varia in functie de tehnicile de preparare si de durata de maturare. Varza murata, in special, s-a dovedit a contine o concentratie mare de histamina in comparatie cu alte alimente.
Alcool
Berea si vinul, in special vinul rosu, au niveluri ridicate de histamina. Din aceasta cauza, unele cazuri de intoleranta la alcool sunt cauzate de intoleranta la histamina. Migrenele sunt unul dintre principalele simptome asociate cu o reactie la alcool din cauza histaminei.
Carne ambalata
Se recomanda alegerea carnii proaspete in locul produselor ambalate, afumate sau altfel conservate.
Trebuie evitate alimentele din carne precum: carnati, mezeluri, slanina, branzeturi maturate, afumate, nepasteurizate, pasteurizate si cele cu mucegai albastru sunt incarcate cu histamina. Acest lucru se datoreaza faptului ca procesul de fabricare a branzei, in special maturarea, creste nivelul de histamina.
Leguminoase
Urmatoarele leguminoase nu contin multa histamina, dar prezinta niveluri ridicate de substante chimice asemanatoare histaminei:
- Naut
- Linte
- Mazare
- Alune
- Soia
Alte alimente
Alte alimente care ar putea creste nivelul de histamina sunt:
- Ceai
- Lemn dulce
- Ciocolata
- Carne de porc
- Albusuri de ou
- Aditivi (cum ar fi coloranti si conservanti)
Si unele medicamente pot creste nivelul de histamina. Trebuie consultat medicul daca unul dintre medicamentele administrate ar putea contribui la atingerea unor niveluri ridicate de histamina. Medicul poate recomanda un medicament alternativ sau ar putea prescrie antihistaminice, suplimente cu diaminoxidaza (DAO) sau medicamente care previn eliberarea de histamina. Nu este recomandat sa se schimbe sau sa se intrerupa administrarea de medicamente fara a se discuta cu medicul.
Histamina este un mediator vital in organism si contribuie semnificativ la o varietate de reactii induse de histamina, inclusiv reactii de hipersensibilitate imediate si intarziate.
Reactii de hipersensibilitate imediata
Reactiile de hipersensibilitate imediata sunt raspunsuri imune rapide si adesea exagerate, mediate de eliberarea unor cantitati semnificative de histamina si alti mediatori proinflamatori din mastocite. Acestea pot duce la o gama larga de simptome localizate sau sistemice si, atunci cand sunt severe, pot duce la episoade recurente de anafilaxie si chiar deces.
Reactii de hipersensibilitate de tip intarziat
Unele reactii de hipersensibilitate pot sa nu se datoreze eliberarii de histamina in caile respiratorii umane, ci mai degraba eliberarii de mediatori non-histaminergici.
Cititi mai multe despre Reactii de hipersensibilitate aici.
Histamina poate provoca sau poate fi implicata in diverse complicatii.
Complicatii ale rinitei alergice
Histamina este considerata principalul mediator patogen in dezvoltarea simptomelor clasice ale rinitei alergice, inclusiv congestia nazala, rinoreea si mancarimea, in special in timpul reactiilor alergice.
Complicatii ale exacerbarii astmului
Rolul histaminei in fiziopatologia astmului este important. S-a demonstrat ca histamina provoaca contractia cailor respiratorii umane. Prin urmare, bronhoconstrictia indusa de histamina poate fi asociata cu dezvoltarea simptomelor de astm. In plus, s-au observat niveluri semnificativ crescute de histamina in timpul reactiilor de astm la om. Cu toate acestea, relatia exacta dintre histamina si astm ramane incomplet inteleasa.
Complicatii gastrointestinale
Histamina eliberata din mastocitele derivate din intestin, precum si histamina administrata exogen, poate induce mai multe efecte si complicatii in tractul gastrointestinal. Histamina stimuleaza secretia de acid gastric. Histamina poate, de asemenea, sa reduca motilitatea intestinala.
Complicatii cardiovasculare
Histamina joaca un rol critic in functia cardiovasculara prin influentarea parametrilor hemodinamici si a raspunsurilor imunoinflamatorii. Histamina induce vasodilatatie si creste permeabilitatea vasculara, ducand la scaderea tensiunii arteriale si la potentiale episoade hipotensive. Aceste efecte sunt mediate in principal prin receptorii H1 si H2 din celulele endoteliale vasculare. In plus, histamina activeaza celulele imune, cum ar fi mastocitele si bazofilele, declansand eliberarea de mediatori proinflamatori care pot exacerba raspunsurile inflamatorii din sistemul cardiovascular. Acest rol dublu in reglarea atat a hemodinamicii, cat si a raspunsurilor imune contribuie la manifestarile cardiovasculare complexe asociate cu histamina.
Disfunctii vasculare si posibile efecte patologice asupra sistemului cardiovascular
Disfunctia vasculara indusa de histamina poate duce la diverse efecte patologice asupra sistemului cardiovascular. Vasodilatatia rezultata si permeabilitatea vasculara crescuta pot provoca edem si pot contribui la dezvoltarea aterosclerozei. In plus, efectele histaminei asupra celulelor musculare netede pot declansa vasospasme, putand duce la afectiuni precum angina pectorala sau, in cazuri severe, infarct miocardic. In plus, modificarile tonusului si permeabilitatii vasculare induse de histamina pot agrava hipertensiunea arteriala si pot contribui la progresia bolilor cardiovasculare.
Complicatii respiratorii
Histamina este cunoscuta atat ca agent cauzator, cat si ca factor de risc pentru bolile respiratorii. Mecanismele care stau la baza multor complicatii respiratorii pot fi atribuite activitatii parasimpatice accentuate, contractiei musculaturii netede bronsice, secretiei glandelor exocrine si permeabilitatii vasculare crescute. Histamina creste si secretia de mucus din caile respiratorii, ceea ce poate declansa astmul.
Complicatii ale sistemului nervos central
Histamina poate creste eliberarea de norepinefrina in tesutul cerebral, fiind implicata in procesul de excitatie nervoasa. De asemenea, s-a demonstrat ca aceasta stimuleaza si eliberarea de acetilcolina in trunchiul cerebral. Insa, nu toate studiile au raportat cresteri ale neurotransmisiei colinergice centrale.
Histamina este strans legata si de sindroamele serotoninergice si joaca un rol semnificativ in efectele nicotinei si ale altor substante asemanatoare drogurilor asupra creierului. De asemenea, este un factor important in sevrajul alcoolic si nicotinic, precum si in comportamentele obsesiv-compulsive intalnite la persoanele cu schizofrenie, depresie, anxietate si tulburare obsesiv-compulsiva.
Bibliografie
Ahmed Al-maamari, Marwa Sultan, Shanshan Ding, Duan Yuxin, Meng-Yao Wang, Suwen Su, Mechanisms and implications of histamine-induced reactions and complications, Wed, 30 Apr 2025 in Allergologia et immunopathologia, DOI: 10.15586/aei.v53i3.1272.
Jochum C. Histamine Intolerance: Symptoms, Diagnosis, and Beyond. Nutrients. 2024 Apr 19;16(8):1219. doi: 10.3390/nu16081219. PMID: 38674909; PMCID: PMC11054089.
Histamine Mechanism, Nwes Medical Life Science official website
Foods High in Histamine, WebMD official website
Histamine, EBSCO Information Services official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
