Pecingine (informatii utile)

Ce este pecinginea (dermatofitoza)?

Peciginea sau dermatofitoza este o infectie a pielii cauzata de fungi. Infectia poate debuta sub forma unei pete plate, decolorate, care poate parea rosie pe tenurile mai deschise si maronie pe tenurile mai inchise. Pata are o forma circulara sau de inel, cu o margine reliefata si scuamoasa.

Tipuri de pecingine

Pecinginea poarta denumiri diferite in functie de zona corpului in care apare:
- Tinea pedis (piciorul de atlet): Aceasta infectie fungica provoaca o eruptie cutanata insotita de mancarime si senzatie de arsura, localizata intre degetele de la picioare si pe talpi. Pielea poate deveni solzoasa si crapata sau pot aparea vezicule. Uneori, picioarele pot emana un miros neplacut.
-Tinea cruris (intertrigo inghinal): Aceasta infectie provoaca o eruptie rosie, insotita de mancarime, in zona inghinala, pe partea superioara a coapselor sau in zona rectala. La unele persoane pot aparea vezicule. Este mai frecventa la adolescenti si adulti de sex masculin si este adesea asociata cu activitati care duc la transpiratie si imbracaminte stramta.
- Tinea capitis (dermatofitoza scalpului): Aceasta determina aparitia unor zone fara par pe scalp, care sunt rosii, solzoase si provoaca mancarime. Daca nu sunt tratate, zonele fara par se pot extinde si pot deveni permanente.
- Tinea manuum (dermatofitoza mainilor): Semnele infectiei fungice la nivelul mainilor includ palme uscate si crapate, precum si pete in forma de inel.
- Tinea barbae (dermatofitoza barbii): Infectia apare la nivelul gatului, barbiei si obrajilor. Zonele afectate pot forma cruste sau se pot infecta.
- Tinea unguium sau onicomicoza (dermatofitoza unghiilor de la picioare sau de la maini): Unghiile devin groase, isi schimba culoarea si se deformeaza.

Cat de frecventa este pecinginea?

Pecinginea sau dermatofitoza este una dintre cele mai frecvente afectiuni dermatologice, reprezentand o parte semnificativa a bolilor de piele in tarile in curs de dezvoltare. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, la nivel global, se estimeaza ca infectiile fungice ale pielii afecteaza peste 650 de milioane de persoane in orice moment, iar dintre acestea, peciginea constituie mai mult de jumatate din cazuri. 

Cum se transmite pecinginea?

Pecinginea este contagioasa si se poate raspandi prin:
- contact direct cu o persoana sau cu un animal infectat
- contact indirect cu obiecte sau suprafete contaminate, cum ar fi haine, podele ude, prosoape si echipamente sportive
- contactarea din mediu prin contact cu ciuperci din sol

Care sunt cauzele pecinginei?

Pecinginea este provocata de o ciuperca. Acest tip de ciuperca traieste in mod natural pe piele, par si unghii. Totusi, atunci cand mediul devine cald si umed, ciupercile incep sa se dezvolte necontrolat. Aceasta poate fi contactata oricand pielea intra in contact cu ciuperca responsabila de dermatofitoza, aflata pe pielea unei alte persoane.

Care sunt simptomele pecinginii?

Semnele apar, de obicei, la o perioada cuprinsa intre patru si 14 zile de la contactul pielii cu fungii care cauzeaza pecinginea. Acestea includ:
- scuame sau placi circulare, in forma de inel
- zone plate, cu o margine rotunda, reliefata
- mancarimi ale pielii
- caderea parului sau zone fara par in regiunea afectata

Care sunt complicatiile pecinginii?

Desi pecinginia nu este de obicei grava, poate duce la complicatii daca este lasata netratata sau daca infectia este severa:
- Infectie bacteriana secundara: pielea lezata cauzata de pecingine se poate infecta cu bacterii, ducand la celulita sau impetigo. Infectia bacteriana secundara a picioarelor poate fi foarte dureroasa si invalidanta.
- Inflamatie severa: in unele cazuri, pecinginea poate provoca inflamatii severe, rezultand in vezicule, furuncule sau kerioni (leziuni dureroase, ridicate).
- Caderea parului: pecinginea scalpului poate provoca caderea parului, care poate fi permanenta daca nu este tratata prompt.
- Deformari ale unghiilor: pecinginea unghiilor poate provoca ingrosarea, decolorarea sau deformarea acestora. Acest lucru poate interfera cu mobilitatea la varstnici.
- Raspandirea infectiei: pecinginea se poate raspandi cu usurinta in alte parti ale corpului sau in alte zone.

Care sunt factorii de risc pentru aparitia pecinginii?

Factorii de risc pentru aparitia acesteia pot fi:
- mediu climat cald si umed
- un contact strans cu o persoana sau cu un animal infectat
- impartirea imbracamintii, lenjerie de pat sau prosoapelor cu o persoana care are o infectie fungica
- practicarea sporturilor care implica contact piele pe piele, cum ar fi luptele
- purtarea hainelor stramte sau restrictive
- un sistem imunitar slabit

Cum poate fi diagnosticata pecinginea?

Pecinginea este de obicei diagnosticata pe baza aspectului si simptomelor sale caracteristice.
Medicul poate recomanda examinarea unei probe de la nivelul zonei pielii infectate sau a unghiilor pentru a confirma diagnosticul. 
Aceasta proba este apoi examinata la microscop sau trimisa la un laborator pentru cultura fungica sau diagnostic molecular.

Care este tratamentul pecinginii?

Pecinginea este de obicei tratata cu medicamente antifungice. Tipul de medicament si durata tratamentului depind de localizarea si severitatea infectiei.
Medicamentele antifungice topice se aplica direct pe piele si sunt eficiente pentru majoritatea cazurilor de pecingine. Medicamentele topice comune includ clotrimazol, miconazol, econazol, ciclopirox si terbinafina.
Medicamentele antifungice orale pot fi prescrise pentru infectii severe sau raspandite sau atunci cand tratamentele topice sunt ineficiente. Medicamentele orale includ griseofulvina, terbinafina si itraconazol.
Pe langa medicatie, mentinerea zonei afectate curate si uscate poate ajuta la favorizarea vindecarii si la prevenirea raspandirii infectiei.

Cum poate fi prevenita pecinginea?

Prevenirea pecinginii implica reducerea riscului de expunere si transmitere.
- respectarea regulilor de igiena: mentinerea pielii curate si uscate, in special in zonele predispuse la transpiratie.
- evitatarea atingerii sau contactului apropiat cu persoane sau animale despre care se stie ca sufera de micoze.
- evitarea utilizarii in comun a hainelor, prosoapelor, periilor de par sau a altor obiecte personale.
- protejarea picioarelor cu incaltaminte adecvata in dusurile publice, vestiare si zonele piscinei.
- curatarea si dezifectarea regulate a suprafetele si obiectele care pot fi contaminate.

Bibliografie:

Ringworm, Cleveland Clinic official website
Ringworm (tinea), World Health Organization official website
Ringworm (body), Mayo Clinic official website
Ringworm (tinea), Harvard Health Publishing official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona