Sanatatea inimii (informatii utile)

Uneori, poate nu-i acordam importanta cuvenita, insa inima noastra functioneaza non-stop. Inima este cel mai important muschi din corp, deoarece pompeaza sange cu oxigen catre toate organele.

Inima bate de aproximativ 2,5 miliarde de ori pe durata vietii, pompand milioane de litri de sange in fiecare parte a corpului. Acest flux constant de sange poarta cu el oxigen, hormoni, o serie de celule esentiale si de compusi indispensabili functionarii optime a organismului. De asemenea, elimina produsele reziduale de metabolism. Cand inima se opreste, functiile esentiale inceteaza, unele dintre ele aproape instantaneu.
Avand in vedere volumul nesfarsit al activitatii inimii, putem considera o minune faptul ca inima functioneaza atat de bine, pe o perioada de timp atat de extinsa. Insa, activitatea inimii poate fi perturbata de nenumarati factori.

Care sunt factorii care influenteaza sanatatea cardiovasculara?

Boala cardiovasculara poate lua mai multe forme: hipertensiune arteriala, boala coronariana, valvulopatie, accident vascular cerebral sau aritmii (batai neregulate ale inimii). Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, bolile cardiovasculare cauzeaza peste 17 milioane de decese in lume in fiecare an.

Factorii de risc sunt impartiti in doua categorii: majori si cumulativi. S-a dovedit ca factorii de risc majori cresc riscul de afectiuni cardiace, iar factorii de risc cumulativi pot agrava impactul factorilor majori asupra sanatatii.
Unii factori de risc pot fi modificati sau ameliorati prin tratamente sau alte masuri, dar altii nu. Doar controland cat mai multi factori de risc prin modificari ale stilului de viata, medicamente sau ambele, putem reduce riscul de boli cardio-vasculare.

Factori de risc majori:

● Hipertensiune arteriala
 Tensiunea arteriala crescuta (presiune exercitata asupra peretilor arteriali) creste riscul de afectiuni cardiace, atac de cord si accident vascular cerebral. 
Tensiunea arteriala poate varia in functie de activitatea fizica si de varsta, dar o valoare normala pentru un adult sanatos, in repaus,  este 120/80.

● Nivel ridicat de colesterol. 
Unul dintre factorii majori de risc pentru bolile de inima este colesterolul ridicat. Colesterolul, o substanta asemanatoare grasimii, este transportata in sange si se gaseste in toate celulele corpului. Ficatul produce tot colesterolul de care corpul are nevoie pentru a forma membranele celulare si pentru a produce anumiti hormoni. Excesul de colesterol se creeaza atunci cand manancam alimente care sunt bogate in grasimi saturate sau alimente de provenienta animala. Prea multe lipoproteine cu densitate scazuta (LDL sau ,,colesterol rau") in sange determina formarea placii de aterom pe peretii arterelor, declansand un proces numit ateroscleroza. Cand placa se acumuleaza in interiorul arterelor coronare care conduc sangele catre inima, exista un risc mai mare de a avea un atac de cord.

● Diabet.
Problemele cardiace sunt principala cauza de deces in randul persoanelor cu diabet zaharat. Asociatia Americana a Inimii estimeaza ca 65% dintre pacientii cu diabet mor din cauza boli cardiovasculare. 

● Obezitatea si supraponderalitatea.
Medicii apreciaza gradul de obezitate cu ajutorul indicelui de masa corporala (IMC), o formula prin care numarul de kilograme este impartit la inaltimea in metri la patrat (IMC = G [kg]/H [m2]). Potrivit National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI), excesul de greutate este definit printr-un IMC peste 25. Persoanele cu un IMC peste 30 sunt considerate obeze. 

● Fumatul.
Majoritatea oamenilor stiu ca fumatul  creste riscul de cancer pulmonar, dar putini isi dau seama ca acesta creste foarte mult si riscul de boli de inima si boli vasculare periferice (boala ce afecteaza vasele de la nivelul membrelor).
Fumatul creste ritmul cardiac, produce vasocontrictie la nivelul arterelor majore si poate conduce la dereglari in sincronizarea batailor inimii, toate acestea facand inima sa lucreze suplimentar. Fumatul creste si tensiunea arteriala, un alt factor de risc major. Desi nicotina este principalul agent activ din fumul de tigara, alte substante chimice si compusi precum gudronul si monoxidul de carbon sunt de asemenea daunatoare sanatatii inimii.

● Sedentarismul.
Persoanele care nu sunt active au un risc mai mare de atac de cord decat persoanele care fac sport in mod regulat. Exercitiile fizice ard calorii pentru a ajuta la mentinerea unei greutati sanatoase, ajuta la controlul nivelului de colesterol si al diabetului si pot scadea tensiunea arteriala. Exercitiile fizice intaresc, de asemenea, muschiul inimii si fac arterele mai flexibile.

● Sexul.
In general, barbatii au un risc mai mare de atac de cord decat femeile. Dar diferenta se micsoreaza dupa ce femeile ajung la menopauza, deoarece scade sinteza hormonilor sexuali feminini cu rol protector. Dupa varsta de 65 de ani, riscul de boli de inima este aproximativ acelasi la ambele sexe. 

● Ereditatea.
Bolile de inima se pot mosteni din generatie in generatie. De exemplu, daca parintii nostri au avut o problema cardiaca sau circulatorie inainte de varsta de 55 de ani, atunci suntem expusi unui risc mai mare dea dezvolta acest tip de patologii.

● Varsta.
Varsta inaintata este un factor de risc pentru boli de inima. De fapt, aproximativ 4 din 5 decese din cauza bolilor de inima apar la persoanele mai in varsta de 65 de ani. Pe masura ce inaintam in varsta, inimile noastre tind sa nu mai functioneze la fel de bine. Peretii inimii se pot ingrosa, iar arterele se pot rigidiza si intari. Din cauza acestor modificari, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare creste odata cu varsta. 

Factori de risc cumulativi:

●Stresul.
Stresul este considerat un factor de risc care contribuie la aparitia bolilor de inima. Efectele stresului emotional, obiceiurilor comportamentale si statutului socio-economic asupra riscului de boli de inima si atac de cord sunt inca studiate.
Situatiile stresante pot creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala, crescand nevoia inimii de oxigen. Aceasta cerere crescuta de oxigen poate duce la ischemie (sange insuficient bogat in oxigen care ajunge la tesuturi) sau poate provoca angina (durere in piept).
Stresul poate contribui si la alti factori de risc. De exemplu, persoanele care sunt stresate pot manca in exces pentru confort sau pot fuma mai mult decat in mod normal.

●Hormonii sexuali.
Hormonii sexuali par sa joace un rol important in bolile de inima. In randul femeilor sub 40 de ani, bolile de inima sunt rare. Dar intre 40 si 65 de ani, in jurul perioadei in care majoritatea femeilor trec prin menopauza, sansele ca o femeie sa faca infarct cresc.

● Contraceptivele.
Primele tipuri de pilule anticonceptionale contineau niveluri ridicate de estrogen si progesteron, iar administrarea acestora cresteau riscul cardio-vascular, in special la femeile peste 35 de ani care fumau. Dar pilulele anticonceptionale contin astazi doze mult mai mici de hormoni si sunt considerate sigure pentru femeile sub 35 de ani care nu fumeaza si nu prezinta hipertensiune arteriala.

●Alcoolul.
Studiile au aratat ca riscul de boli de inima este mai mic pentru persoanele care beau cantitati moderate de alcool decat la cei care nu consuma deloc alcool. Dar, consumul excesiv de alcool poate provoca hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral, batai neregulate ale inimii si cardiomiopatie (boala a muschiului inimii). De asemenea, alcoolul genereaza calorii ce pot ingrasa.

Ce putem face pentru a ne mentine inima sanatoasa?

Bolile de inima sunt principala cauza de deces atat pentru barbati, cat si pentru femei in intreaga lume. Insa, exista anumite masuri pe care le putem adopta pentru a ne mentine inima sanatoasa:

● Adoptarea unui regim alimentar sanatos
Consumul de alimente sanatoase poate ajuta la scaderea riscului de boli de inima. O dieta sanatoasa pentru inima include alimente cu continut scazut de grasimi saturate, zaharuri adaugate si sodiu (sare). 
Alimentele sanatoase pentru inima includ alimente bogate in fibre (cereale integrale, fructe si legume) si anumite grasimi (cum ar fi grasimile din uleiul de masline si peste). 

Cateva super alimente pentru sanatatea inimii pe care le putetm include pe lista de cumparaturi sunt: 

Legumele cu frunze verzi:
Salata, spanacul, kale, rucola, etc. Legumele cu frunze verzi sunt bogate in vitamina K si nitrati, care pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale si la imbunatatirea functiei arteriale. Studiile arata ca un aport mai mare este asociat cu un risc mai scazut de boli de inima.

Cereale integrale:
Grau, ovaz, orez, quinoa etc. Studiile arata ca includerea cerealelor integrale in dieta zilnica este asociata cu scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale sistolice, precum si cu un risc mai scazut de boli de inima. Insa atentie la cantitati, deoarece carbohidratii in exces pot ingrasa.

Fructele de padure:
Zmeura, afine, fragi, mure etc. Studiile arata ca acestea contin o gama larga de antioxidanti si pot reduce factorii de risc pentru boli cardio-vasculare.

Avocado:
Avocado este bogat in grasimi mononesaturate si potasiu. Acestea pot ajuta la scaderea colesterolului, a tensiunii arteriale si a riscului de sindrom metabolic.

Pestele gras si uleiul de peste:
Pestele gras si uleiul de peste sunt ambele bogate in acizi grasi omega-3 si pot ajuta la reducerea factorilor de risc pentru bolile de inima.

Nucile:
Studiile sugereaza ca nucile pot ajuta la reducerea colesterolului si a tensiunii arteriale si pot fi asociate cu un risc mai mic de boli de inima.

Fasolea boabe:
Fasolea contine un tip de amidon ce are proprietatea de a stabiliza nivelul de colesterol si trigliceride.

Ciocolata neagra:
Ciocolata neagra este bogata in antioxidanti precum flavonoidele. Consumul este asociat cu un risc mai mic de a dezvolta placi de aterom la nivel arterial si boli coronariene. Insa, este indicat sa alegem o ciocolata cu un continut de cel putin 70% cacao si de o calitate buna. Se recomanda consum moderat.

Rosiile:
Rosiile sunt cunoscute pentru continutul lor bogat in licopen, un antioxidant natural ce poate reduce riscul de infarct si boli de inima.

Migdale:
Migdalele sunt bogate in fibre si in grasimi monosaturat ce au o influenta benefica asupra colesterolului.

Seminte:
Consumul de seminte poate reduce inflamatia, tensiunea arteriala, colesterolul si trigliceridele.

Usturoi:
Usturoiul este foarte bine cunoscut pentru proprietatea sa de a regla tensiunea arteriala.

Ulei de masline
Uleiul de masline este o sursa bogata de grasimi monosaturate si antioxidanti, precum: clofila, carotenoizi si vitamina E.
Astfel, inlocuirea grasimilor din dieta cu uleiul de masline previne hipertensiunea arteriala si reduce riscul unui atac de cord.

● Evitarea consumului excesiv de alcool
Consumul excesiv de alcool poate creste riscul de boli de inima. Consumul moderat este definit ca o bautura soft sau deloc pe parcursul unei zile pentru femei si 2 bauturi soft sau mai putin pe zi pentru barbati. 

● Evitarea sedentarismului
Activitatea fizica regulata poate ajuta la prevenirea bolilor de inima. Adultii au nevoie de cel putin 150 de minute de activitate aeroba de intensitate moderata in fiecare saptamana. Aceasta include orice lucru care va face inima sa bata mai repede, cum ar fi mersul pe jos, dansul si mersul cu bicicleta.

Pentru inceput putem incerca sa introducem o plimbare rapida si apoi putem creste treptat activitatea fizica. Chiar si 5 minute de miscare pe zi au beneficii reale pentru sanatate.

● Mentinerea unei greutati coroporale sanatoase
Persoanele care sunt supraponderale sau care sufera de obezitate prezinta un risc crescut de boli de inima, hipertensiune arteriala si diabet de tip 2. In caz de supraponderabilitate sau obezitate, chiar si o pierdere procentuala de 5 pana la 10% din greutatea corporala poate ajuta la scaderea riscului de boli de inima. 

● Renuntarea la fumat si evitarea fumatului pasiv
Renuntarea la fumat ajuta la reducerea riscului de boli de inima si atac de cord. 
Evitarea fumatului pasiv este, de asemenea, importanta. In acest sens putem implementa anumite reguli in legatura cu fumatul in aceeasi incapere cu persoanele nefumatoare.

● Gestionarea stresului
Gestionarea stresului poate ajuta la prevenirea problemelor grave de sanatate precum bolile de inima, depresia si hipertensiunea arteriala. Respiratia profunda si meditatia sunt modalitati bune de relaxare si de gestionare a stresului. 

Indiferent de aspectele pe care dorim sa le imbunatatim pentru a avea o inima mai sanatoasa, efortul merita din plin, deoarece intregul corp va beneficia de rezultate. Controlul factorilor de risc si imbunatatirea calitatii vietii ne ajuta sa prevenim si alte boli, in afara de cele cardiovasculare, precum diabet, reumatism, cancer, astm, depresie, anxietate si insomnie. Adoptarea unui stil de viata sanatos, la orice varsta, poate ajuta la scaderea riscului pentru mai multe afectiuni cronice si ne poate imbunatati conditia fizica si psihica.