Sistemul imunitar (informatii utile)

Atunci cand ne imbolnavim des, ni se spune ca avem un sistem imunitar slabit sau ca ar trebui sa luam masuri pentru cresterea imunitatii.
Dar ce este sistemul imunitar?
Cum functioneaza si cum putem optimiza functionarea lui?

Care este structura sistemului imunitar si cum functioneaza acesta?

Sistemul imunitar protejeaza corpul de invadatorii externi. Acestia pot fi germeni precum bacterii, virusi, ciuperci si toxine. 
Sistemul imunitar este format din diferite organe, celule si proteine care isi sincronizeaza activitatea si conlucreaza pentru a proteja organismul.

Sistemul imunitar este alcatuit din:
Sistemul imunitar innascut - este sistemul imunitar pe care o persoana il detine inca de la nastere.
Este primul care reactioneaza la contactul cu agentul patogen. Acesta este alcatuit din piele, corneea ochiului, mucoasa tractului respirator, mucoasa tractului gastrointestinal si mucoasa tractului genito-urinar. Toate acestea creeaza bariere fizice pentru a ajuta la protejarea corpului.
Sistemul imunitar adaptativ - este sistemul imunitar care isi moduleaza activitatea in functie de expunerea la agenti patogeni sau la alte substante chimice.
Cu ajutorul sistemului imunitar innascut, se produc proteine speciale (numite anticorpi) ce protejeaza organismul de un anumit invadator. Acesti anticorpi sunt dezvoltati de celule numite limfocite B dupa ce corpul a fost expus invadatorului. Anticorpii raman in organism si poate dura cateva zile pana se atinge un titru eficient al acestora. Dar, dupa prima expunere, sistemul imunitar va recunoaste invadatorul si se va apara impotriva acestuia. Sistemul imunitar dobandit se modifica in timpul vietii. Imunizarile antreneaza sistemul imunitar sa produca anticorpi care pot proteja de diferite boli. Imunitatea se poate dobandi si artificial prin vaccinare.

Principalele parti ale sistemului imunitar sunt:
Celulele albe din sange sunt elemente cheie in componeneta sistemului imunitar. Sunt produse in maduva osoasa si fac parte din sistemul limfatic.
Celulele albe se deplaseaza prin sange si tesuturi in tot corpul, cautand invadatorii straini, cum ar fi bacterii, virusi, paraziti si ciuperci. Cand se intalnesc, are loc un asa zis atac imunitar. Globulele albe includ limfocitele (cum ar fi celulele B, celulele T si celulele ucigase naturale - celule numite natural killer) si multe alte tipuri de celule imunitare.
Anticorpii ajuta organismul sa lupte impotriva microbilor sau a toxinelor pe care acestia le produc. Ei fac acest lucru recunoscand anumite substante numite antigene de pe suprafata lor. Anticorpii marcheaza apoi aceste antigene si actioneaza impotriva lor.
Sistemul limfatic este o retea circulatorie distribuita in tot organismul. Principalele roluri ale sistemului limfatic sunt: gestionarea nivelului lichidelor din organism si excretia anumitor metaboliti celulari.
Sistemul limfatic este format din ganglioni limfatici, vase limfatice, limfa (lichidul care circula prin vasele limfatice) si limfocite (celule albe).
Splina este un organ de filtrare al sangelui care indeparteaza microbii si distruge celulele deteriorate. De asemenea, produce componente care lupta impotriva bolilor (inclusiv anticorpi si limfocite).
Maduva osoasa este tesutul spongios care se gaseste in interiorul oaselor. Produce celulele rosii din sange de care corpul are nevoie pentru a transporta oxigen, globulele albe utilizate pentru a lupta impotriva infectiilor si trombocitele necesare pentru coagularea sangelui.
Timusul este o glanda situata la nivelul sternului, intre plamani. Timusul produce celulele albe din sange numite limfocite T.

Cum se poate deregla sistemul imunitar?
Cand sistemul imunitar nu functioneaza asa cum ar trebui, apar tulburari ale sistemului imunitar:
● deficienta imunitara primara - atunci cand o persoana  se naste cu un sistem imunitar slab;
● deficienta imunitara dobandita - atunci cand exista o afectiune care slabeste sistemul imunitar;
● sistemul imunitar hiperactiv - cand sistemul imunitar reactioneaza exagerat la substante inofensive;
● boala autoimuna - cand sistemul imunitar este hiperactiv si ataca propriile structuri si organe;

Care sunt bolile care pot afecta sistemul imunitar?

Imunodeficienta combinata severa (SCID)
Aceasta este o afectiune prezenta inca de la nastere, care se caracterizeaza prin lipsa celulelor albe. Organismul persoanelor care sufera de aceasta boala este extrem de vulnerabil la orice infectie.

Imunodeficienta temporara dobandita
Sistemul imunitar poate fi slabit din cauza anumitor medicamente, cum ar fi chimioterapice sau alte medicamente utilizate pentru tratamentul cancerului sau pentru transplantul de organe. 
De asemenea, infectiile precum virusul gripal, mononucleoza si rujeola pot slabi sistemul imunitar pentru o scurta perioada de timp. Sistemul imunitar poate fi de asemenea slabit si de obiceiuri alimentare nesanatoase, fumat si consum de alcool.

SIDA
Virusul HIV cauzeaza SIDA, o infectie virala dobandita care slabeste excesiv sistemul imunitar si nu beneficiaza momentan de tratament curativ.

Hiperactivitatea sistemului imunitar
Predispozitia genetica, anumite defecte genetice pot determina hiperactivitatea sistemului imunitar. Acesta poate reactiona exagerat la substantele din mediu care sunt in mod normal inofensive. Aceste substante se numesc alergeni. Praful, mucegaiul, polenul si alimentele sunt exemple de alergeni.
Unele afectiuni cauzate de un sistem imunitar hiperactiv sunt: astmul, anumite tipuri de eczeme, rinita alergica.

Bolile autoimune
In bolile autoimune, organismul ataca tesuturi normale, sanatoase din propriul organism. Cauza acestor afectiuni nu este complet elucidata, dar se presupune ca depinde de prezenta anumitor gene si de anumiti factori declansatori.
Cateva exemple de boli autoimune ar fi: artrita reumatoida, lupusul, diabetul de tip 1, tiroidita Hashimoto.

Cum putem evalua imunitatea?
Imunitatea poate fi evaluata in cadrul unui control clinic de catre medicul imunolog si efectuarea de teste specifice la recomandarea acestuia (hemoleucograma- evaluarea numarului de globule albe, globule rosii si trombocite; imunograma- evaluarea nivelurilor de anticorpi sau de imunoglobuline). Se pot recomanda si teste suplimentare, in functie de rezultatul hemoleucogramei si imunogramei.

Care sunt simptomele unui sistem imunitar scazut?
Simptomul principal al unui sistem imunitar slabit este vulnerabilitatea crescuta la infectii.
O persoana cu un sistem imunitar slabit va dezvolta infectii mai frecvent decat majoritatea oamenilor, iar aceste boli pot fi mai severe sau mai greu de tratat la persoanele imunocompromise. Infectii ale cailor respiratorii, infectii ale pielii, infectii uro-genitale, herpesul sunt doar cateva din afectiunile pe care persoanele imunocompromise le pot contacta usor si cu o frecventa ridicata.
Aceste infectii pot recidiva deseori.

Persoanele cu un sistem imunitar slabit pot avea, de asemenea, risc crescut de a dezvolta:
● tulburari autoimune;
● inflamatie a organelor interne;
● tulburari sau anomalii ale sangelui, cum ar fi anemia;
● probleme digestive, inclusiv pierderea poftei de mancare, diaree si crampe abdominale;
● intarzieri de crestere si dezvoltare, la sugari si copii;

Alte simptome includ:
● stare de oboseala accentuata si somnolenta;
● slabiciune;
● tonus psihic scazut;
Un medic poate recomanda teste specifice pentru a identifica adevarata cauza din spatele simptomelor manifestate de pacient.

Cum putem influenta nivelul imunitatii?
Pentru a avea o imunitate puternica, sunt importante doua aspecte: protejarea acesteia prin masuri preventive care depind preponderent de igiena si metode de intretinere si de stimulare a acesteia.

Masuri preventive
O buna igiena
Una dintre cele mai usoare modalitati de intretinere a unei stari bune de sanatate atunci cand imunitatea este scazuta consta in practicarea unei bune igiene, care include spalarea frecventa a mainilor. Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor (CDC) recomanda spalarea mainilor in urmatoarele momente:
● inainte, in timpul si dupa pregatirea meselor si gustarilor;
● inainte de a manca;
● dupa suflarea nasului, stranut sau tuse;
● inainte si dupa tratarea unei taieturi sau a unei alte plagi cutanate deschise;
● dupa contactul cu o persoana bolnava;
- dupa schimbarea scutecului;
- dupa atingerea unui animal sau a hranei sau a deseurilor animale;
- dupa atingerea deseurilor de orice natura;
Spalarea corecta a mainilor reduce semnificativ imbolnavirea. Potrivit CDC, spalarea mainilor scade frecventa cazurilor de diaree infectioasa cu 58% la persoanele cu un sistem imunitar slab.
De asemenea, CDC afirma ca spalarea mainilor cu apa si sapun poate ajuta la protejarea copiilor si la minimizarea numarului de decese cauzate de pneumonie si boli diareice la cei cu varsta sub 5 ani.

Evitarea contactului cu persoanele bolnave
Persoanele cu un sistem imunitar slabit ar trebui sa evite apropierea de orice persoana care are o raceala sau o alta infectie.
Virusii si alte boli infectioase se pot raspandi de la o persoana la alta prin contact apropiat. Virusii se pot raspandi si prin picaturile pe care o persoana le raspandeste in aer atunci cand tuseste sau stranuta. De asemenea este de evitat impartirea alimentelor sau a bauturilor cu o persoana bolnava.

Dezinfectarea obiectelor de uz casnic
Germenii care au potentialul de a provoca boli pot trai pe anumite suprafete si obiecte din casa, cum ar fi clante, chei, telefoane mobile, telecomenzi si multe altele. Putem reduce numarul de germeni care populeaza aceste obiecte dezinfectandu-le in mod regulat.

Respectarea sfatului medicului cu privire la vaccinuri
Medicii recomanda, in general, respectarea schemelor de vaccinare.
Cu toate acestea, medicul poate sfatui pacientul, daca acesta are un sistem imunitar slabit sau compromis sa intarzie efectuarea anumitor tratamente sau vaccinuri.

Masuri pentru intretinerea sau stimularea imunitatii
Buna gestionare a stresului
Stresul poate slabi si mai mult sistemul imunitar si poate predispune organismul la anumite boli. Unele cercetari arata ca daca o persoana sufera un stres excesiv poate prezenta un risc crescut de imbolnavire.
Practicile care pot reduce si gestiona stresul includ:
● yoga;
● meditatie;
● masaj;
● petrecerea timpului intr-un mod placut;
● mentinerea contactului cu prietenii, rudele si alte persoane care pot oferi sprijin;
● odihna suficienta;
 Lipsa somnului perturba productia normala de globule albe, o componenta esentiala a sistemului imunitar al organismului. Potrivit CDC, adultii ar trebui sa doarma cel putin 7 ore  pe zi, in timp ce sugarii si copiii au nevoie cel putin 8 ore de somn, in functie de varsta lor.

Adoptarea unei diete sanatoase
Pentru persoanele cu un sistem imunitar slab, medicii recomanda, in general, o dieta bogata in legume si fructe, care furnizeaza toti nutrientii necesari.

Practicarea regulata a sportului
Exercitiile fizice regulate mentin corpul sanatos. Pe langa intarirea organismului, exercitiul fizic favorizeaza eliberarea de endorfine care reduc nivelul de stres. 

Administrarea de suplimente
Unele carente de vitamine si minerale afecteaza sistemul imunitar. De exemplu, daca exista o deficienta de vitamina C, acest lucru poate afecta imunitatea.
Alte vitamine si minerale care pot afecta functia imunitara includ:
● vitamina A;
● vitamina D;
● vitamina E;
● fier;
● acid folic;
● zinc;
Este de remarcat faptul ca, desi anumiti nutrienti sunt esentiali pentru sustinerea sistemului imunitar, acestia nu pot vindeca sau preveni nici o afectiune.
Este indicat ca nutrientii sa fie obtinuti din surse alimentare atunci cand este posibil, dar daca acest lucru se dovedeste dificil, suplimentele pot fi de ajutor.