Virusul Nipah (NiV) este un virus ARN care apartine familiei Paramyxoviridae si genului Henipavirus.
Virusul Nipah a fost identificat pentru prima data in Malaezia in 1998 si de atunci a provocat numeroase focare in Asia de Sud si de Sud-Est si in imprejurimi. In martie 1999, acesta a fost izolat pentru prima data din lichidul cefalorahidian al unui pacient din satul Sungai Nipah, primind astfel numele satului Nipah.
Virusul Nipah provoaca o boala zoonotica, sursa primara fiind liliacul de fructe Pteropus (vulpea zburatoare), de la care probabil s-a raspandit virusul la porci si ulterior la oameni. Virusul Nipah este considerat un agent patogen de nivel 4 de siguranta biologica (BSL 4) din cauza lipsei unui tratament eficient sau a vaccinarii impotriva acestuia.
Transmiterea virusului Nipah se poate face prin contact direct cu animale infectate (lilieci, porci, cai) sau cu fluidele corporale ale acestora (sange, urina sau saliva), consumand produse alimentare contaminate (seva sau fructe de palmier) sau prin contact apropiat cu o persoana infectata sau cu fluidele corporale ale acesteia (picaturi nazale sau respiratorii, urina sau sange).
Virusul patrunde pe cale oro-nazala atat la oameni, cat si la alte gazde. Concentratiile mari de antigen din tesutul limfoid si respirator sugereaza ca acestea sunt locurile probabile de replicare initiala a virusului. Virusul Nipah infecteaza epiteliul tractului respirator si induce citokine inflamatorii, ducand la dezvoltarea unei boli asemanatoare sindromului de detresa respiratorie acuta. Pe langa plamani, pot fi implicate si rinichii, splina si creierul, ducand la insuficienta multipla de organe.
Perioada de incubatie a virusului variaza intre 4 zile si 2 saptamani, dar s-a raportat o perioada de incubatie de pana la 45 de zile.
Virusul Nipah se poate manifesta prin encefalita, afectare respiratorie sau infectie asimptomatica la o proportie mica de pacienti. Se observa o diferenta intre caracteristicile clinice ale variantelor malaeziene si indiene ale virusului, boala respiratorie fiind intalnita la aproape 70% dintre pacientii din India si Bangladesh. Totusi, in Malaezia nu s-a observat nicio afectare respiratorie semnificativa.
Boala debuteaza cu:
- febra
- dureri de cap
- ameteli
- varsaturi
Simptomele acestea sunt urmate de encefalita rapid progresiva, care duce la somnolenta, dezorientare, confuzie si coma.
Printre simptomele sistemului nervos central, se observa frecvent:
- scaderea nivelului de constienta
- disfunctia trunchiului cerebral
- mioclonie (contractii musculare bruste, involuntare si rapide)
- lipsa de reflexe
- hipotonie
- semne cerebeloase
In boala fulminanta, se observa disfunctie multiorganica, sangerare gastrointestinala si insuficienta renala. 69% dintre pacienti au avut dificultati respiratorii in focarele din Bangladesh, iar unele cazuri au dus la sindrom de detresa respiratorie acuta.
Pacientii prezinta, de asemenea, efecte neurologice pe termen lung din cauza encefalitei, inclusiv oboseala, encefalopatie, paralizii motorii oculare, distonie cervicala, slabiciune focala si paralizie faciala. La o mica parte dintre pacienti, debutul bolii poate fi intarziat si pot exista recidive dupa recuperarea dupa infectia acuta.
Semnele si simptomele initiale ale infectiei cu Virusul Nipah sunt nespecifice, iar diagnosticul nu este adesea suspectat in momentul prezentarii persoanei la medic. Acest lucru poate impiedica diagnosticarea precisa si creeaza dificultati in detectarea focarelor.
Infectia cu virusul Nipah poate fi diagnosticata pe baza istoricului clinic in timpul fazei acute si de convalescenta a bolii. Principalele teste utilizate sunt reactia in lant a polimerazei in timp real (RT-PCR) din fluidele corporale si detectarea anticorpilor prin testul imunosorbent legat de enzime (ELISA).
Virusul Nipah poate fi detectat din urina si secretii respiratorii prin cultura si PCR. RT-PCR in timp real este mai sensibil decat testul conventional. Serologia nu este utila pentru infectiile acute, dar este utila mai ales pentru studiile epidemiologice.
In infectia acuta cu virusul Nipah, anticorpii specifici virusului au fost prezenti in ser in peste 70% din probe, dar in mai putin de o treime din probele de lichid cefalo-rahidian (LCR). Prezenta virusului in cultura LCR a fost puternic asociata cu mortalitatea.
In prezent, nu exista medicamente sau vaccinuri specifice pentru infectia cu virusul Nipah, desi OMS a identificat Nipah ca boala prioritara pentru Planul de Cercetare si Dezvoltare al OMS. Se recomanda terapie intensiva de sustinere pentru tratarea complicatiilor respiratorii si neurologice severe.
Tratamentul este in principal de sustinere. Ribavirina este un antiviral eficient impotriva altor paramixovirusuri, cum ar fi virusul sincitial respirator. Rapoartele privind eficacitatea sa sunt neclare. Cu toate acestea, Centrul National Indian pentru Controlul Bolilor recomanda utilizarea ribavirinei in infectiile cu Virusul Nipah.
Aciclovirul, clorochina si efrina-B2 sunt in curs de evaluare ca optiuni terapeutice potentiale de tratament pentru Virusul Nipah.
Favipiravirul, care este autorizat pentru tratamentul gripei in Japonia, s-a dovedit a fi eficient in testele pe animale (hamster).
Majoritatea persoanelor care supravietuiesc encefalitei acute se recupereaza complet, dar au fost raportate afectiuni neurologice pe termen lung la persoanele care au supravietuit. Aproximativ 20% dintre pacienti raman cu consecinte neurologice reziduale, cum ar fi tulburari convulsive si schimbari de personalitate. Un numar mic de persoane care se recupereaza ulterior recidiveaza sau dezvolta encefalita cu debut tardiv.
Rata mortalitatii este estimata la 40% pana la 75%. Aceasta rata poate varia in functie de focar, in functie de management clinic. Rata mortalitatii in cazul infectiei cu Virusul Nipah este estimata la 40-75%, dar poate varia in functie de focar, in functie de supraveghere si de gestionarea clinica din zonele afectate.
In absenta unui vaccin, singura modalitate de a reduce sau preveni infectia la oameni este prin cresterea gradului de constientizare cu privire la factorii de risc si educarea oamenilor cu privire la masurile pe care le pot lua pentru a reduce expunerea la Virusul Nipah:
- Reducerea riscului de transmitere de la lilieci la oameni: reducerea accesului liliecilor la seva de curmal si la alte produse alimentare proaspete, fierberea sucului de curmal proaspat colectat, spalarea fructelor de curmal inainte de consum.
- Reducerea riscului de transmitere de la animal la om: Manusile si alte articole de imbracaminte de protectie trebuie purtate in timpul manipularii animalelor bolnave sau a tesuturilor acestora, precum si in timpul procedurilor de sacrificare. Pe cat posibil, oamenii ar trebui sa evite contactul cu porcii infectati.
- Reducerea riscului de transmitere de la om la om: Trebuie evitat contactul fizic apropiat, neprotejat, cu persoanele infectate cu virusul Nipah. Spalarea regulata a mainilor trebuie efectuata dupa ingrijirea sau vizitarea persoanelor bolnave.
Bibliografie:
Nipah virus, World Health Organization official website
Nipah virus infection, World Health Organization official website
About Nipah Virus, CDC official website
Rathish B, Vaishnani K. Nipah Virus. [Updated 2023 Apr 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Coșul meu
Cumpara 
