Coronarografia (angiografia coronariana) (investigatii si analize de laborator)

Timp citire: 4 minute

Inapoi la Blog Tei Vezi si alte articole din INVESTIGATII SI ANALIZE DE LABORATOR

Ce este coronarografia sau angiografia coronariana?

Angiografia coronariana este o procedura care utilizeaza un colorant special numit substanta de contrast si raze X pentru pentru a vizualiza traseul sangvin prin arterele inimii. De obicei, aceasta investigatie se efectueaza pentru a verifica daca un vas de sange este ingustat sau blocat. O angiografie coronariana este cel mai adesea utilizata pentru a diagnostica boala coronariana.
O angiografie coronariana face parte dintr-un grup de teste si tratamente cardiace numite cateterism cardiac. Cateterismul cardiac foloseste unul sau mai multe tuburi subtiri, flexibile, numite catetere, care sunt plasate in vasele de sange mari ale corpului.

Cand poate fi reomandata o coronarografie sau o angiografie coronariana?

Angiografia coronariana poate fi efectuata daca:
- pacientul prezinta angina pectorala pentru prima data
- simptomele anginei pectorale se accentueaza, nu dispar, apar mai des sau apar in repaus (angina instabila)
- pacientul prezinta stenoza aortica sau alte probleme medicale ale valvelor cardiace
- pacientul prezinta dureri toracice atipice, cand alte teste sunt normale
- pacientul a avut rezultate anormale la testul de stres la efort
- pacientului urmeaza sa i se efectueze o interventie chirurgicala la nivel cardiac si prezinta un risc ridicat de boala coronariana
- pacientul este diagnosticat cu insuficienta cardiaca.
- pacientul a avut un atac de cord

Cum sunt interpretate rezultatele unei coronarografii sau a unei angiografii coronariene?

Un rezultat normal al unei coronarografii indica o alimentare normala cu sange a inimii si lipsa blocajelor la nivelul circulatiei arteriale.
Un rezultat anormal poate insemna ca exista un blocaj la nivelul unei artere. Testul poate arata numarul arterelor coronare blocate sau ingustate si localizarea si severitatea blocajelor, daca acestea exista.
Daca se identifica un blocaj, cardiologul poate efectua o interventie coronariana percutanata pentru a deschide blocajul, fie in timpul aceleiasi proceduri, fie ulterior.

Cum se efectueaza coronarografia sau angiografia coronariana?

Inainte de a incepe investigatia, se va administra un sedativ usor pentru a ajuta la relaxarea corpului. Zona bratului sau zona inghinala este curatata si se administreaza un anestezic local. Cardiologul trece printr-o artera un tub subtire, gol, numit cateter, si il deplaseaza cu grija in sus, spre inima. Imaginile cu raze X ajuta medicul sa pozitioneze cateterul. Odata ce cateterul este la locul vizat, substanta de contrast este injectata in cateter. Colorantul ajuta la evidentierea oricaror blocaje ale fluxului sanguin. Cu ajutorul razelor X, se realizeaza imagini care evidentiaza circulatia sangvina de la nivelul arterelor. Procedura dureaza de obicei intre 30 si 60 de minute.
In cele mai multe cazuri, pacientul este treaz pe parcursul desfasurarii testului si activitatea cardiaca este monitorizata cu ajutorul unui EKG. Este posibil sa apara o oarecare presiune la locul unde este plasat cateterul. De asemenea, este posibil sa apara o senzatie de caldura dupa injectarea substantei de contrast.
Dupa test, cateterul este indepartat. Este posibil sa se aplice o presiune ferma la locul de insertie al cateterului pentru a preveni sangerarea. Daca cateterul este plasat in zona inghinala, se va solicita pacientului sa stea pe spate timp de cateva ore dupa test pentru a evita sangerarea.

Care este pregatirea anterioara necesara pentru coronarografie sau pentru angiografia coronariana?

In general, pacientul nu trebuie sa consume lichide sau alimente timp de 8 ore inainte de investigatie.
Pacientul trebuie sa ii mentioneze medicului daca prezinta alergii la anumite medicamente, daca administreaza substante precum sildenafil sau alte substante din aceeasi clasa sau daca exista posibilitatea unei sarcini.

Care sunt riscurile coronarografiei sau angiografiei coronariene?

In general, riscul de complicatii grave variaza de la 1 la 1000 la 1 la 500. Riscurile procedurii includ urmatoarele:
- Tamponada cardiaca
- Batai neregulate ale inimii
- Leziune a unei artere a inimii
- Tensiune arteriala scazuta
- Reactie alergica la substanta de contrast sau la un medicament administrat in timpul examinarii
- Accident vascular cerebral
- Atac de cord