Constipatia (afecțiuni medicale)

Constipatia: Cauze, Simptome, Tratament

Ce este constipatia?

Constipatia este definita ca eliminarea cu dificultate sau scaderea frecventei de eliminare a materiilor fecale, fiind uneori insotita de efort excesiv sau de senzatia de defecatie incompleta. Scaunele pot fi dure, uscate sau noduloase.

Care sunt principalele tipuri de constipatie?

• Constipatia poate fi primara (fara o cauza cunoscuta si usor de identificat) sau secundara (ca rezultat al utilizarii medicamentelor care induc constipatie, al stilului de viata sau al unor afectiuni).

• Constipatia poate fi consecinta unei diete sarace in fibre, a unui consum redus de lichide, activitati fizice reduse sau utilizarii medicamentelor care induc constipatie, cum ar fi opiaceele.

• Constipatia poate fi uneori si de natura psihogena.

Care sunt cauzele constipatiei?

Cauzele constipatiei pot fi variate si pot include:

• Afectiuni gastrointestinale: sindromul colonului iritabil, diverticulita, afectiuni ale tractului digestiv superior si inferior, hemoroizi, fisuri anale, proctita ulcerativa, tumori, hernie, volvulus intestinal, sifilis, tuberculoza, limfogranulom veneric.

• Boli metabolice si endocrine: diabet zaharat cu neuropatie, hipotiroidism, feocromocitom, hipercalcemie, hipersecretie intestinala de glucagon.

• Constipatia neurogena: traumatisme craniene, tumori ale SNC, leziuni ale maduvei spinarii, accident vascular cerebral, boala Parkinson.

• Lipsa de exercitiu fizic. Persoanele care fac sport in mod regulat, in general, nu dezvolta constipatie. Un tonus muscular bun este important pentru un peristaltism intestinal normal. Muschii peretelui abdominal si diafragma joaca un rol important in procesul de defecatie. Miscarea si efectuarea exercitiilor fizice pot fi eficiente la persoanele in varsta, care tind sa fie mai sedentare, decat la persoanele mai tinere.

• Opioide si alte medicamente. La nivelul tractului digestiv, exista receptori pentru opioide, iar constipatia poate sa apara atunci cand persoanele administreaza medicamente opioide. Constipatia indusa de opioide apare la aproximativ 90% dintre pacientii cu cancer care administreaza opioide pentru durere si la 40% dintre persoanele care administreaza opioide pentru durerea cronica noncanceroasa. Constipatia este un efect secundar al multor medicamente eliberate pe baza de reteta si fara prescriptie medicala. Acestea includ antiacide care contin aluminiu, antispastice, antidepresive, tranchilizante si sedative, saruri de bismut, suplimente cu fier, diuretice, anticolinergice, blocante ale canalelor de calciu si anticonvulsivante.

• Utilizarea excesiva a laxativelor. Laxativele sunt uneori administrate necorespunzator, de exemplu, de catre persoanele care sufera de anorexie nervoasa sau bulimie. 

• Sarcina. Sarcina poate determina constipatie din cauza modificarilor hormonale sau din cauza presiunii pe care o exercita uterul asupra intestinului.

• Schimbari in stilul de viata sau modificarea unor rutine. Calatoriile pot  perturba dieta normala si rutinele zilnice.  

• Intarzierea sau amanarea defecatiei. Persoanele care ignora in mod repetat nevoia de a defeca, pot sa nu mai simta acest impuls ulterior si astfel se pot constipa.

• Aport insuficient de fibre si de lichide in dieta. O dieta prea saraca in fibre si in lichide si prea bogata in grasimi poate contribui la constipatie. Fibrele absorb apa si fac ca scaunele sa fie mai voluminoase, mai moi si mai usor de eliminat. Cresterea aportului de fibre ajuta la reducerea fenomenului de constipatiei la majoritatea persoanelor.

• Afectiuni cardiace (insuficienta cardiaca).

Care sunt simptomele constipatiei?

• Frecventa redusa a scaunelor (mai putin de 3 scaune pe saptamana)

• Scaune tari, reduse cantitativ si uscate

• Dificultate si durere la defecatie

• Senzatie de discomfort abdominal sau balonare

• Senzatie de evacuare incompleta a scaunului

Semne si simptome de alarma ale constipatiei

• Hematochezie (pierdere de sange prin rect, determinat de obicei de o hemoragie digestiva inferioara)

• Melena (eliminarea prin scaun a sangelui digerat - negru - provenit de obicei din partea superioara a tubului digestiv)

• Istoric familial de cancer de colon

• Istoric familial de boala inflamatorie intestinala

• Anemie

• Scadere ponderala

• Anorexie

• Greata si varsaturi

• Constipatie severa, refractara la tratament

• Prim episod de constipatie sau agravarea acesteia la pacienti varstnici, fara o cauza principala.

Care sunt complicatiile constipatiei?

Exista anumite complicatii care ar putea sa apara in cazul constipatiei:
• hemoroizi
• fisuri anale
• diverticulita
• afectarea muschilor podelei pelvine din cauza incordarii 
• incontinenta urinara de efort

 Care sunt factorii de risc pentru constipatie?

Anumiti factori de risc pot determina unele persoane sa devina mai susceptibile la constipatie:
• Varsta. Oamenii peste 65 de ani sunt adesea mai putin activi, au un metabolism mai lent si un tonus muscular al muschilor digestivi mai redus decat persoanele mai tinere. 
• Sexul feminin. Modificarile hormonale pot predispune la constipatie. 
• Aport redus de fibre in alimentatie
• Administrarea anumitor medicamente.
• Anumite boli neurologice (boli ale creierului si maduvei spinarii) si anumite boli digestive.

Cum este diagnosticata constipatia?

Nu este necesara monitorizare de rutina prin teste de laborator, decat la recomandarea medicului.

Pentru pacientii care prezinta semne si simptome ale unor boli organice, se pot efectua teste specifice ( de exemplu teste ale functiei tiroidiene, elecroliti, glicemie, hemoleucograma completa) pe baza tabloului clinic.

La pacientii cu semne si simptome de alarma sau atunci cand se suspecteaza o afectiune structurala, se aleg investigatii adecvate:

- proctoscopie
- sigmoidoscopie
- colonoscopie
- clisma baritata

Care este tratamentul constipatiei?

Masuri igieno-dietetice

Cel mai important aspect al terapiei constipatiei consta in modificarea dietei cu cresterea aportului de fibre. Se creste treptat consumul zilnic de fibre, pana la 20-25 g, din dieta sau din suplimente alimentare. Fructele, legumele si cerealele au cel mai mare continut de fibre alimentare. Incercarea de modificare a dietei prin cresterea aportului de fibre ar trebui mentinuta cel putin o luna. Majoritatea pacientilor observa primele semne ale ameliorarii tranzitului dupa 3-5 zile de la inceperea dietei bogate in fibre.

Modificarea dietei, activitatea fizica cat si modificarea  obiceiurilor legate de defecatie, prin stabilirea unui program regulat de defecatie si cresterea aportului de lichide sunt extrem de benefice.

In cazul identificarii unei afectiuni subadiacente drept cauza a constipatiei, ar trebui incercata tratarea acesteia.

Tratament farmacologic:

Laxativele se clasifica in trei categorii:

• laxative care determina inmuierea materiilor fecale in 1-3 zile : laxative de volum, docusat, polietilenglicol in doze mici si lactuloza

• laxative care produc un scaun moale sau semilichid in 6-12 ore : bisacodil, senna si sulfat de magneziu

• laxative care determina eliminarea unor scaune lichide in 1-6 ore: purgative saline, ulei de ricin si polietilenglicol-elecroliti

Alte medicamente utilizate pentru constipatie sunt:

• lubiprostona - activator al canalelor de clor

• linaclotida - agonist de guanilat ciclaza C

• antagonisti ai receptorilor opioizi: alvimopan, metilnaltrexona, naloxegol

• agenti serotoninergici

Interventie chirurgicala

O interventie chirurgicala este rareori necesara pentru a trata constipatia. Dar medicul poate recomanda o interventie chirurgicala daca exista o problema structurala a colonului ce cauzeaza constipatia, precum:
- obstructie intestinala
- stricturi intestinale
- fisura anala
- prolaps rectal
De asemenea, este posibil sa fie necesara o interventie chirurgicala daca in urma colonoscopiei este diagnosticat un cancer de colon, rect sau anus.