Antibiotice- Macrolide (grupa medicament)

Definitie:

Macrolidele sunt antibiotice bacteriostatice cu un spectru larg de activitate, utilizate pe scara larga pentru a combate afectiunile tractului respirator si infectiile pielii si ale tesuturilor moi cauzate de agenti patogeni gram-pozitivi (ex.: streptococi, stafilococi, clostridii, corynebacterii) si patogeni gram-negativi (ex.: Haemophilus spp., Moraxella si Neisseria meningitidis). Spectrul antimicrobian al macrolidelor este mai larg decat cel al penicilinei, fiind comparabil cu multe cefalosporine de ultima generatie.

Reprezentanti ai clasei: ERITROMICINA, SPIROMICINA, ROXITROMICINA, JOSAMICINA, CLARITROMICINA, AZITROMICINA, TELITROMICINA.

Mecanism de actiune:

Macroliele inhiba sinteza proteinelor bacteriene. Mecanismul de actiune al macrolidelor se explica prin capacitatea lor de a lega subunitatea ribozomala bacteriana 50S si stoparea sintezei proteinelor bacteriene. Macrolidele sunt agenti bacteriostatici deoarece inhiba doar sinteza proteinelor, desi, la doze mari, pot fi si bactericide.
Efectele antiinflamatoare si imunomodulatoare ale macrolidelor, in special ale azitromicinei, sunt atribuite interactiunilor cu fosfolipidele, precum si cu factorii de transcriptie AP-1, NF-kB si cu alte citokine inflamatorii. 

Efecte farmacologice si Indicatii terapeutice:

Anumite macrolide au proprietati antibiotice sau antifungice si sunt utilizate in terapia antimicrobiana. 
In special, azitromicina, claritromicina si eritromicina sunt utilizate in mod obisnuit pentru a trata infectii precum pneumonia, sinuzita, faringita si amigdalita. 
De asemenea, FDA a aprobat utilizarea sa in infectiile cutanate necomplicate si otita medie la copii si adolescenti.
In plus, claritromicina este utilizata pentru a trata infectiile cu Helicobacter pylori in protocolul standard de terapie tripla, indiferent de starea de rezistenta la claritromicina. Macrolidele sunt, de asemenea, utilizate in mod obisnuit pentru a trata infectiile cu transmitere sexuala, cum ar fi infectiile gonococice si chlamydia.
Majoritatea utilizarii macrolidelor, ca si alte antibiotice, este dictata de starea de susceptibilitate si rezistenta a organismului vizat.
Macrolidele au fost, de asemenea, unul dintre principalele medicamente utilizate pentru a trata pneumonia atipica, de obicei cauzata de organisme precum Mycoplasma pneumoniae, Legionella si Chlamydia pneumoniae.
In studii recente, s-a demonstrat ca terapia de intretinere cu macrolide imbunatateste calitatea vietii si rezultatele spirometriei la adulti si copii cu bronsiectazie non-fibroza chistica. 
Macrolidele raman o parte integranta a schemelor de tratament pentru exacerbarile BPOC. Utilizarea acestor medicamente in BPOC se datoreaza caracteristicilor lor antiinflamatorii si imunomodulatoare.

Efecte adverse:

Ca orice alt antibiotic, macrolidele prezinta un anumit nivel de risc din cauza efectelor adverse tipice, cum ar fi greata, varsaturi, dureri abdominale si diaree. Simptomele abdominale sunt in mare parte rezultatul faptului ca macrolidele sunt agonisti de motilina care provoaca un risc crescut de tulburari gastro-intestinale si efecte secundare. In plus, flora intestinala este susceptibila la efectele macrolidelor; prin urmare, poate provoca un dezechilibru intre bacteriile comensale native din intestinul uman si bacteriile patogene care trebuie tinute sub control.

Un alt efect advers comun al utilizarii macrolidelor este tendinta lor de a prelungi intervalul QT si QTc in ciclul cardiac. Eritromicina are cea mai mare tendinta, iar azitromicina are cea mai scazuta. Cresterea intervalelor expune pacientii la un risc de aritmii cardiace, cum ar fi torsada varfurilor, tahicardie ventriculara si fibrilatie ventriculara. Cea mai frecventa aritmie care decurge din utilizarea macrolidelor ar fi torsada varfurilor.

Studii recente asupra macrolidelor au aratat, de asemenea, ca utilizarea acestor medicamente se coreleaza cu pierderea auzului neurosenzorial. In timp ce majoritatea cazurilor au fost reversibile odata cu incetarea tratamentului, putine cazuri au dus la pierderea auzului neurosenzorial ireversibila. Studiile au aratat ca pierderea auzului poate aparea atat la doze standard, cat si la doze crescute.

Reactii adverse grave, cum ar fi sindromul Stevens-Johnsons si necroliza epidermica toxica, desi rare, sunt o posibilitate si trebuie avute in vedere atunci cand se prescrie aceste medicamente.

Eritromicina este corelata cu hepatotoxicitate la gravide. Mai mult, aceste medicamente cresc sansele de stenoza pilorica la nou-nascuti.

Contraindicatii si interactiuni:

In general, macrolidele prezinta siguranta in administrare, dar exista contraindicatii relative datorita profilului efectelor adverse si a capacitatii lor de a interactiona cu alte medicamente. Pacientii cu intervale QT prelungite pe electrocardiograme ar trebui sa evite macrolidele datorita caracteristicilor lor aritmogene. In plus, pacientii cu afectiuni congenitale, cum ar fi sindromul QT lung tip 2, ar trebui, de asemenea, sa evite aceste medicamente. Pacientii care iau agenti antiaritmici din clasa Ia si clasa III ar trebui sa evite, de asemenea, macrolidele, deoarece ambele clase de medicamente determina o crestere a intervalului QT si induc aritmii.

Macrolidele pot prezenta interactiuni adverse cu unele medicamente utilizate in mod obisnuit. Interactiunile cu carbamazepina, ciclosporina, terfenadina, astemizolul si teofilina sunt cele mai frecvent intalnite cu antibioticele macrolide. Ca inhibitor al CYP3A4, eritromicina este cea mai predispusa la interactiuni medicamentoase mediate de CYP3A4; claritromicina este mult mai putin succeptibila sa interactioneze in acest mod, iar azitromicina nu prezinta astfel de interactiuni.

Femeile insarcinate ar trebui, de asemenea, sa incerce sa evite utilizarea macrolidelor, in special a eritromicinei, din cauza posibilelor efecte secundare care afecteaza mama sau nou-nascutul.

Datorita cresterii ratei rezistentei la antibiotice, macrolidele trebuie prescrise cu prudenta, iar medicul trebuie sa tina cont de starea de rezistenta locala a agentilor patogeni comuni.

Bibliografie:

Vasilica Ungureanu, Macrolidele si riscurile administrării lor la pacientii cu diverse afectiuni, MedicHub platforma oficiala

Parth H. Patel; Muhammad F. Hashmi, Macrolides, StatPearls, 2022 Jan, NIH , National Library of Medicine official website

Platforma online Mediately

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona