6
Tratamentul recomandat în supradozare este perfuzia intravenoasă de soluţie normal salină. Dacă ingestia
este recentă se va induce vărsătura. Enalaprilatul poate fi îndepărtat din circulaţie prin hemodializă.
Dacă uitaţi să utilizaţi Enalapril MCC
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi-o când vă amintiţi. Dacă a mai rămas mai puţin de jumătate din timpul
obişnuit între cele două doze, nu utilizaţi doza uitată, ci reveniţi la orarul dumneavoastră obişnuit.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enalapril MCC
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse sunt clasificate după următoarele frecvenţe:
Foarte frecvente care afectează mai mult de 1 pacient din 10 pacienti
Frecvente care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi
Mai puţin frecvente care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi
Rare care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi
Foarte rare afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi
Cu frecvenţă necunoscută care nu poate fi estimată din datele disponibile
S-a demonstrat că enalaprilul este în general bine suportat. În studiile clinice, incidenţa globală a reacţiilor
adverse nu a fost mai mare la cei trataţi cu enalapril comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo.
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate au fost vertijul şi cefaleea. La 2 – 3% dintre pacienţi s-a raportat
oboseală şi astenie. Alte reacţii adverse au apărut la mai puţin de 2% din pacienţi şi au inclus: hipotensiune,
hipotensiune ortostatică, sincopă, greaţă, diaree, crampe musculare, rash şi tuse. Mai puţin frecvent s-a
raportat disfuncţie renală, insuficienţă renală şi oligurie.
Următoarele reacţii adverse au fost asociate cu administrarea tabletelor:
Tulburări hematologice şi limfatice: mai puțin frecvent s-au observat anemii (incluzând anemia aplastică şi
hemolilitică), mai ales la bolnavii dializaţi şi la cei cu transplant renal. Rar, s-au observat: neutropenie,
scăderi ale hemoglobinei şi hematocritului, trombocitopenie, agranulocitoză, depresie a măduvei,
pancitopenie, limfadenopatie, tulburări autoimune.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: mai puțin frecvente: hipoglicemie ( precauţii speciale în cazul pacienţilor
diabetici ).
Tulburări ale sistemului nervos/psihice: frecvente: dureri de cap, depresie; mai puțin frecvente s-au observat
confuzie, somnolenţă, insomnie, nervozitate, parestezie, vertij. Rar s-au raportat anomalii ale perioadei de
vis, tulburări de somn.
Tulburări oculare: foarte frecvent s-a observat vedere neclară.
Tulburări cardiace şi vasculare: foarte frecvente: ameţeli; frecvente: hipotensiune ( incluzând hipotensiune
ortostatică), sincopă, infarct miocardic sau accident cerebrovascular posibil secundar unei hipotensiuni
excesive la pacienţii cu risc crescut, durere anginoasă, tulburări de ritm, angină pectorală, tahicardie; mai
puțin frecvente: hipotensiune ortostatică, palpitaţii. Rar, s-a observat sindrom Raynaud.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: foarte frecvent s-au observat tuse; frecvente: dispnee; mai
puțin frecvente: rinoree, dureri faringiene, bronhospasm/astm; rare: infiltrate pulmonare, rinite, alveolite
alergice.
Tulburări gastrointestinale: foarte frecvente: greaţă; mai puțin frecvente: diaree, dureri abdominale, alterare
a gustului, ileus, pancreatită, vomă, dispepsie, constipaţie, anorexie, iritare gastrică, uscăciunea gurii, ulcer
peptic; rare: stomatite, afte. Foarte rar - angioedem intestinal.
Tulburări hepatobiliare: rar s-au raportat hepatite, atât hepatocelulare cât şi colestatice.