2
Aveţi grijă deosebită când luaţi Magne B6
- această formă farmaceutică nu este destinată sugarilor (cu vârsta sub 1 an şi greutate corporală
sub 10 kg);
- la pacienţii cu insuficienţă renală moderată se recomandă precauţie, pentru a evita riscurile care
ar putea proveni din creşterea concentraţiei magneziului în sânge;
- în caz de infecţii urinare, acestea trebuie vindecate, înainte de începerea tratamentului cu
magneziu;
- în cazul asocierii deficitului de calciu, se recomandă ca primă măsură, în majoritatea cazurilor,
corectarea deficitului de magneziu, înainte de a începe administrarea de calciu;
- dacă luaţi doze mari de piridoxină pe o perioadă lungă de timp (câteva luni sau, în alte situaţii,
ani), poate să apară, în principal, afectarea senzorială a nervilor. Simptomele includ: amorţeală
şi tulburări de echilibru, tremor la nivelul extremităţilor şi ataxie senzorială gradual progresivă
(dificultăţi de coordonare). În general, efectele sunt reversibile după întreruperea
medicamentului.
Dacă aveţi nelămuriri, nu ezitaţi să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Folosirea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte
medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
În special, informaţi-l pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist dacă luaţi:
- levodopa (medicament pentru tratamentul bolii Parkinson). Trebui să evitaţi administrarea
concomitentă cu levodopa, deoarece acţiunea levodopa este inhibată atunci când nu este
asociată cu inhibitori ai dopa-decarboxilazei periferice. Trebuie să evitaţi orice aport de
piridoxină dacă levodopa nu este asociată cu inhibitori ai dopa-decarboxilazei.
- medicamente care conţin fosfaţi sau săruri de calciu, deoarece scad absorbţia intestinală de
magneziu,
- tetracicline (medicamente pentru tratamentul unor infecţii). Medicamentele care conţin
magneziu, fier sau fluoruri şi tetraciclinele îşi influenţează reciproc absorbţia. De aceea, se
recomandă administrarea acestora la un interval de cel puţin 3 ore faţă de tetracicline.
- medicamente utilizate în tratamentul unor infecţii: aminoglicozide, care grăbesc eliminarea
magneziului, tetraciclină, neomicină, eritromicină, cloramfenicol, sulfamide, cicloserină, care
produc inactivarea vitaminei B6, izoniazidă, care creşte necesarul de vitamina B6,
nitrofurantoină, a cărei eliminare este crescută de 2 ori de către vitamina B6,
- digoxină, deoarece magneziul îi modifică absorbţia,
- ciclosporină A (medicament folosit în transplantul de organe), deoarece grăbeşte eliminarea
magneziului,
- penicilamină şi contraceptive orale, care pot creşte necesităţile de vitamina B6,
- diuretice care economisesc potasiu, deoarece cresc cantitatea de magneziu din sânge,
- medicamente pentru tratamentul cancerului: vitamina B6 scade activitatea altretaminei,
cisplatina creşte eliminarea magneziului,
- medicamente pentru tratamentul convulsiilor: fenobarbital şi fenitoină, deoarece vitamina B6
scade valorile concentraţiilor acestor medicamente în sânge.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Medicul poate recomanda administrarea acestui medicament în timpul sarcinii numai dacă este
necesar.
Dacă descoperiţi că sunteţi gravidă în timpul utilizării acestui medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră, deoarece numai acesta poate decide dacă tratamentul trebuie continuat.
Fiecare dintre componentele medicamentului, magneziul şi vitamina B6, în mod individual, sunt
considerate compatibile cu alăptarea. Având în vedere existenţa unor date limitate privind doza zilnică
maximă de vitamina B6 administrată în timpul alăptării, se recomandă administrarea unei doze
maxime de 20 mg vitamina B6 pe zi la femeile care alăptează.