Vitamina D: rol, beneficii, surse, deficit
Vitamina D, numita si calciferol, este o vitamina solubila in grasimi (liposolubila). Vitamina D poate fi obtinuta prin expunere la soare, din alimente si din suplimente alimentare. Vitamina D contribuie la absorbtia calciului la nivel intestinal si mentine concentratiile adecvate de calciu si fosfor pentru a permite mineralizarea osoasa normala si pentru a preveni tetania hipocalcemica, contractia involuntara a muschilor ce poate provoca crampe si spasme. De asemenea, este necesara pentru cresterea masei osoase si pentru remodelarea osoasa. Fara suficienta vitamina D, oasele pot deveni fragile, casante sau deformate. Un nivel optim de vitamina D poate reduce incidenta rahitismului la copii si a osteomalaciei la adulti. Impreuna cu calciul, vitamina D ajuta si la protejarea persoanelor varstnice de osteoporoza.
Vitamina D prezinta si alte roluri in organism, inclusiv reducerea inflamatiei, precum si modularea unor procese precum cresterea celulara, asigurarea functiei neuromusculare si imunitare si a metabolismului glucozei. O multitudine de gene care codifica proteine care regleaza proliferarea, diferentierea si apoptoza celulara sunt modulate partial de vitamina D.
Cum este metabolizata si absorbita vitamina D de catre organism?
Vitamina D este inerta din punct de vedere biologic. Aceasta trebuie sa sufere doua hidroxilari in organism pentru activare. Prima hidroxilare, care are loc in ficat si transforma vitamina D in 25-hidroxivitamina D, cunoscuta si sub numele de calcidiol. A doua hidroxilare are loc in principal in rinichi si formeaza 1,25-dihidroxivitamina D, cunoscuta si sub denumirea de calcitriol, activa fiziologic.
In alimente si in suplimente alimentare, vitamina D este prezenta sub doua forme principale, D2 (ergocalciferol) si D3 (colecalciferol). Ambele forme sunt bine absorbite la nivelul intestinului subtire. Prezenta concomitenta a grasimilor in intestin imbunatateste absorbtia vitaminei D.
Care este rolul vitaminei D?
Vitamina D este esentiala pentru mentinerea sanatatii dintilor si a sistemului osos. De asemenea, joaca multe alte roluri importante in organism, inclusiv in controlul proceselor inflamatorii si a functiei imunitare.
Dantura, sistemul osos si nivelul de vitamina D
Vitamina D favorizeaza absorbtia intestinala a calciului si ajuta la mentinerea nivelurilor sangvine adecvate de calciu si fosfor, care sunt necesare pentru mineralizarea oaselor si a dintilor. Deficitul de vitamina D la copii poate provoca rahitism, iar la adulti, osteomalacie. Osteomalacia are ca rezultat o densitate osoasa scazuta si slabiciune musculara. Deficitul de vitamina D pe termen lung poate cauza osteoporoza.
Mai multe studii au corelat nivelurile scazute de vitamina D din sange cu un risc crescut de fracturi la persoanele varstnice. Unele studii sugereaza ca suplimentarea cu vitamina D in anumite cantitati poate sa scada incidenta acestor tipuri de fracturi, in timp ce altele nu. O analiza combinata a mai multor studii a constatat ca administrarea a 700 UI pana la 1000 UI de vitamina D pe zi a scazut riscul de cadere cu 19%, dar administrarea a 200 UI pana la 600 UI pe zi nu a oferit o astfel de protectie.
Desi administrarea a pana la 800 UI de vitamina D pe zi poate aduce beneficii sanatatii osoase, dozele excesive pot avea chiar un efect invers. S-a speculat ca suprasaturarea organismului cu o doza foarte mare administrata rar poate favoriza niveluri serice mai scazute ale formei active a vitaminei D, efect ce nu apare la administrarea unor doze mai mici si mai frecvente de vitamina D.
Riscul oncologic si nivelul de vitamina D
Studiile pe animale si de laborator au descoperit ca vitamina D poate inhiba dezvoltarea tumorilor si poate incetini cresterea tumorilor existente, inclusiv a celor de san, ovar, colon, prostata si creier. La oameni, studiile epidemiologice arata ca nivelurile serice mai ridicate de vitamina D sunt asociate cu rate substantial mai mici de cancer de colon, pancreas, prostata si alte tipuri de cancer, dovezile fiind cele mai puternice in cazul cancerului colorectal.
Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii clinice pentru a stabili concludenta rezultatelor.
Riscul cardiovascular si nivelul de vitamina D
Celulele imunitare si inflamatorii care joaca un rol in bolile cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza, sunt influentate de nivelul de vitamina D.
In cadrul unui studiu efectuat pe aproape 50.000 de barbati sanatosi care au fost urmariti timp de 10 ani, persoanele care au avut cele mai scazute niveluri de vitamina D au avut de doua ori mai multe sanse de a dezvolta un atac de cord decat barbatii care au avut cele mai ridicate niveluri. Meta-analizele studiilor epidemiologice au descoperit ca persoanele cu cele mai scazute niveluri serice de vitamina D au avut un risc semnificativ crescut de accident vascular cerebral si orice eveniment de boala cardiaca in comparatie cu cei cu niveluri mai ridicate.
Functie imunitara si nivelul de vitamina D
Un aport adecvat de vitamina D poate sustine o functie imunitara optima si poate reduce riscul de boli autoimune.
Cercetatorii sugereaza ca vitamina D joaca un rol important in functia imunitara. Se crede ca poate exista o legatura intre deficitul de vitamina D pe termen lung si dezvoltarea afectiunilor autoimune, cum ar fi diabetul, astmul si artrita reumatoida, dar sunt necesare mai multe studii pentru a confirma acest lucru.
Diabetul de tip 2 si nivelul de vitamina D
Deficitul de vitamina D poate afecta negativ procesele biochimice care duc la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2, inclusiv afectarea functiei celulelor beta din pancreas, rezistenta la insulina si inflamatia. Studiile observationale prospective au aratat ca nivelurile mai mari de vitamina D din sange sunt asociate cu rate mai scazute de diabet zaharat de tip 2.
Declinul cognitiv si nivelul de vitamina D
Intr-o analiza a mai mult de 427.000 de participanti a fost observat un risc cu 54% mai mare de dementa in randul participantilor cu niveluri scazute de vitamina D in sange ( <25 nmol/L), comparativ cu cei cu niveluri adecvate de vitamina D ( 50 nmol/L).
Alte beneficii
De asemenea, vitamina D poate:
- imbunatati starea de spirit si poate reduce starile depresive, simptomele fibromialgiei si anxietatea
- favoriza pierderea de tesut adipos
Care sunt principalele surse alimentare de vitamina D?
Vitaminei D se obtine predominant prin expunerea pielii la radiatia solara. Insa, exista situatii cand nu se obtine o cantitate suficienta de vitamina D in acest mod, fie din cauza climei, factorilor de mediu, culoarea pielii (o piele mai inchisa la culoare va sintetiza o cantitate mai redusa de vitamina D) sau utilizarii unei creme cu factor de protectie ridicat. Atunci, completarea se poate face din alimentatie sau prin administrarea suplimentelor alimentare.
Principalele surse alimentare de vitamina D sunt reprezentate de:
- Peste- somon, sardine, hering, ton, halibut, macrou, ulei din ficat de cod. Conform USDA, o portie de 100 de grame de somon de Atlantic (de crescatorie) contine 526 UI vitamina D. Somonul salbatic contine mai multa vitamina D decat somonul de crescatorie. Cantitatea de vitamina D variaza in functie de locul in care este capturat somonul si de perioada anului.
Alte tipuri de peste gras sunt, de asemenea, surse bune de vitamina D. Halibutul si macroul contin 190 UI si, respectiv, 643 UI per portia de100 grame. Heringul proaspat Atlantic contine 214 UI per portie de 100 de grame. Sardinele conservate sunt, de asemenea, o sursa buna de vitamina D. O portie de 100 grame ofera 193 UI.Uleiul din ficat de cod contine aproximativ 450 UI vitamina D per lingurita.
- Galbenus de ou. Ouale de la gaini comercializate contin aproximativ 37 UI de vitamina D per galbenus. Cu toate acestea, ouale de la gaini crescute afara sau hranite cu hrana imbogatita cu vitamina D contin concentratii mult mai mari din acest nutrient.
- Ciuperci. Pe langa alimentele fortificate, ciupercile sunt singura sursa semnificativa de vitamina D de origine non-animala. La fel ca si oamenii, ciupercile pot sintetiza vitamina D atunci cand sunt expuse la lumina UV. Cu toate acestea, ciupercile produc vitamina D2, in timp ce animalele produc vitamina D3. Desi vitamina D2 ajuta la cresterea nivelului sangvin de vitamina D, este posibil sa nu fie la fel de eficienta ca vitamina D3. Unele ciuperci salbatice sunt surse excelente de vitamina D2 datorita expunerii la lumina UV. Unele ciuperci sunt tratate cu lumina ultravioleta (UV) pentru a-si spori continutul de vitamina D. O cana de ciuperci cremini expuse la lumina UV contin 1.110 UI de vitamina D.
- Ficat de vita.
- Fructe de mare.
- Lapte fortificat, iaurt fortificat.
- Cereale fortificate cu vitamina D
Care sunt semnele si simptomele lipsei de Vitamina D?
Principalele simptome ale deficitului de vitamina D sunt:
- oboseala
- anxietate
- dureri severe de oase si muschi
- slabiciune
- osteomalacie
- fracturi in special ale oaselor picioarelor, pelvisului si soldurilor
La copii, deficitul de vitamina D se manifesta sub forma de rahitism, o boala caracterizata prin incapacitatea tesutului osos de a se mineraliza corespunzator, rezultand oase moi, fragile si deformari ale scheletului. In plus fata de deformarile osoase si durere, rahitismul sever poate provoca intarzierea dezvoltarii, convulsii hipocalcemice, spasme tetanice, cardiomiopatie si anomalii dentare.
La adulti si adolescenti, deficitul de vitamina D poate duce la osteomalacie, in care tesutul osos existent este mineralizat incomplet sau defectuos in timpul procesului de remodelare osoasa, rezultand oase fragile. Semnele si simptomele osteomalaciei sunt similare cu cele ale rahitismului si includ deformari si dureri osoase, convulsii hipocalcemice, spasme tetanice si anomalii dentare.
Deficitul de vitamina D este stabilit printr-un test simplu de sange, dozarea 25- hidroxi-vitamina D. In cazul unui deficit, medicul poate recomanda suplimentarea cu o doza de vitamina D sub forma de tablete sau sub forma lichida (picaturi).
Care sunt cauzele lipsei de vitamina D?
Cauzele deficitului de vitamina D pot fi urmatoarele:
- aportul obisnuit de vitamina D este mai mic decat nivelurile recomandate
- expunerea la lumina soarelui este limitata
- rinichii nu pot converti 25-OH-vitamina D in forma sa activa sau absorbtia vitaminei D din tractul digestiv nu se realizeaza in mod corespunzator
Dietele sarace in vitamina D sunt mai frecvente la persoanele care au alergie la lapte sau intoleranta la lactoza si la cei care consuma o dieta ovo-vegetariana sau vegana.
Alaptarea exclusiva prelungita fara suplimentare de vitamina D poate provoca rahitism la sugari.
Factori de risc pentru lipsa vitaminei D
Obtinerea unui nivel suficient de vitamina D din surse alimentare naturale (nefortificate) este dificila. Urmatoarele grupuri sunt printre cele mai susceptibile la dezvoltarea unui deficit de vitamina D:
Sugarii alaptati
In mod normal, prin alaptare exclusiva nu se poate obtine un nivel optim de vitamina D. De aceea, este recomandata de catre medici suplimentarea cu vitamina D la scurt timp dupa nastere, cu unele exceptii. Continutul de vitamina D al laptelui matern uman poate fi legat si de nivelul de vitamina D al mamei. Studiile sugereaza ca laptele matern al mamelor care administreaza suplimente zilnice care contin cel putin 50 mcg (2.000 UI) de vitamina D3, are niveluri mai mari de vitamina D. Desi expunerea la UVB poate conduce la sinteza de vitamina D la sugari, Academia Americana de Pediatrie (AAP) sfatuieste parintii sa tina copiii mai mici de 6 luni departe de lumina directa a soarelui, sa-i imbrace cu imbracaminte si palarii de protectie si sa aplice produse pentru protectie solara dedicate bebelusilor pe zone mici ale pielii expuse, atunci cand expunerea la soare este inevitabila.
Varstnici
Adultii in varsta sunt expusi unui risc crescut de a dezvolta deficit de vitamina D, deoarece capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D scade odata cu varsta. In plus, este posibil ca adultii in varsta sa petreaca mai mult timp in interiorul locuintei si ar putea avea un aport alimentar inadecvat de vitamina D din alimentatie.
Persoane care se expun limitat la soare
Persoane inchise acasa, persoanele cu ocupatii care limiteaza expunerea la soare se numara printre grupurile ce nu obtine de obicei cantitati adecvate de vitamina D de la lumina soarelui. Utilizarea de protectie solara limiteaza, de asemenea, sinteza vitaminei D provenita de la lumina soarelui. Cu toate acestea, rolul si amloarea pe care il poate juca protectia solara in reducerea sintezei vitaminei D este neclar si este inca studiat.
Persoanele cu pielea inchisa la culoare
Cantitatea mai mare de melanina din stratul epidermic al pielii duc la o piele mai inchisa si reduc capacitatea pielii de a produce vitamina D din lumina soarelui.
Persoanele cu afectiuni care limiteaza absorbtia grasimilor
Deoarece vitamina D este solubila in grasimi, absorbtia ei depinde de capacitatea intestinului de a absorbi grasimile alimentare. Malabsorbtia grasimilor este asociata cu afectiuni medicale care includ unele forme de boala hepatica, fibroza chistica, boala celiaca, boala Crohn si colita ulceroasa. Pe langa faptul ca aceste persoane au un risc crescut de a dezvolta deficit de vitamina D, persoanele cu aceste afectiuni ar putea sa nu consume anumite alimente, cum ar fi produsele lactate (dintre care multe sunt imbogatite cu vitamina D) sau ar putea sa consume doar cantitati mici din aceste alimente. Persoanele care intampina dificultati in absorbtia grasimilor din dieta ar putea necesita, prin urmare, suplimente de vitamina D.
Persoanele cu obezitate sau care au suferit o interventie chirurgicala de bypass gastric
Persoanele cu un indice de masa corporala (IMC) de 30 sau mai mult au niveluri serice de 25-OH- vitamina D mai scazute decat persoanele fara obezitate. Obezitatea nu afecteaza capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D, insa, cantitatea mai mare de grasime subcutanata capteaza mai mult din vitamina D. Persoanele cu obezitate ar putea avea nevoie de un aport mai mare de vitamina D pentru a atinge niveluri similare cu cele ale persoanelor cu greutate normala. Persoanele cu obezitate care au suferit o interventie chirurgicala de bypass gastric pot avea, de asemenea, deficit de vitamina D.
Care sunt semnele si simptomele excesului de vitamina D?
Daca se administreaza cantitati excesive de suplimente cu vitamina D, este posibil ca rezultatul sa fie un nivel prea crescut de vitamina D. Este putin probabil ca acest nivel crescut de vitamina D sa se obtina din dieta sau prin expunerea la soare, deoarece organismul autoregleaza cantitatea de vitamina D produsa prin expunerea la soare.
Intoxicatia acuta a vitaminei D poate duce la o crestere a nivelului de calciu din sange. Acest lucru poate duce la o varietate de simptome precum:
- greata
- apatie
- varsaturi
- durere abdominala
- deshidratare
- confuzie
- anorexie
- urinare frecventa (poliurie)
- senzatie de sete intensa (polidipsie)
- slabiciune musculara
Toxicitatea a fost raportata la un nivel seric de 25-hidroxivitamina D mai mare de 88 ng/mL. Intoxicatia cronica poate duce la nefrocalcinoza si dureri osoase.
Cum poate fi evaluat nivelul vitaminei D din organism?
Analiza nivelului vitaminei D se efectueaza prin Dozarea vitaminei D (25-OH-vitamina D)
Concentratia serica de 25-hidroxi-vitamina D (25-OH-vitamina D) este in prezent principalul indicator al nivelului vitaminei D. Aceasta reflecta vitamina D produsa endogen si cea obtinuta din alimente si suplimente.
Severitatea deficitului de vitamina D poate fi clasificat in usor, moderat si sever.
Deficit usor: concentratia 25-hidroxivitamina D mai mica de 20 ng/mL
Deficit moderat: concentratia de 25-hidroxivitamina D sub 10 ng/mL
Deficit sever: concentratia de 25-hidroxivitamina D mai mica de 5 ng/mL
Dozarea vitaminei D se realizeaza prin prelevarea unei probe de sange venos de la nivelul bratului. Proba este ulterior trimisa la un laborator pentru a fi analizata.
Care sunt nivelurile si concentratiile de vitamina D in sange considerate normale ?
In sange, o forma de vitamina D cunoscuta sub numele de 25-hidroxi-vitamina D este masurata fie in nanomoli pe litru (nmol/L) fie in nanograme pe mililitru (ng/mL). Un nmol/L este egal cu 0,4 ng/mL.
Nivelurile de 50 nmol/L (20 ng/mL) sau peste sunt considerate optime pentru majoritatea oamenilor, in general.
Nivelurile sub 30 nmol/L (12 ng/mL) sunt considerate scazute si pot conduce la fragilitate osoasa si alte probleme de sanatate.
Nivelurile de peste 125 nmol/L (50 ng/mL) sunt considerate prea crescute si pot cauza, de asemenea, diverse probleme de sanatate.
Care este necesarul zilnic de vitamina D?
Aportul zilnic de vitamina D, suficient pentru a mentine sanatatea oaselor si metabolismul normal al calciului la persoanele sanatoase, care se expun la soare, este:
- Copii cu varsta intre 0-12 luni: 10 mcg (400 UI)
- Copii si adulti cu varsta cuprinsa intre 1-70 ani: 15 mcg (600 UI)
- Adulti cu varsta peste 70 ani: 20 mcg (800 UI)
Alte tari si unele societati medicale au linii directoare si prevederi diferite pentru aportul de vitamina D.
Care sunt formele de vitamina D disponibile in suplimentele alimentare?
In suplimentele cu vitamina D disponibile pe piata se gasesc doua forme diferite de vitamina D: vitamina D2 si vitamina D3.
Vitamina D2 (ergocalciferol) se obine din surse vegetale (ciuperci tratate cu lumina UV) si se mai gaseste si in alimente fortificate si in unele suplimente.
Vitamina D3 (colecalciferol) este sintetizata in mod natural de organismul uman si se gaseste in alimentele de origine animala si in unele suplimente alimentare.
O meta-analiza a studiilor controlate randomizate care a comparat efectele suplimentelor de vitamina D2 si D3 asupra nivelurilor sanguine a constatat ca suplimentele cu vitamina D3 au avut tendinta de a creste concentratiile sanguine ale vitaminei D mai eficient si au sustinut acele niveluri mai mult timp decat suplimentele cu vitamina D2.
Cum se administreaza vitamina D?
Cantitatea de vitamina D necesara zilnic depinde de varsta si de anumite stari fiziologice ale organismului. Cantitatile zilnice medii recomandate conform National Institutes of Health- Office of Suppliments USA, masurate in micrograme (mcg) si in unitati internationale (UI), sunt:
De la nastere pana la 12 luni: 10 mcg (400 UI)
Copii 1-13 ani: 15 mcg (600 UI)
Adolescenti 14-18 ani: 15 mcg (600 UI)
Adulti 19-70 ani: 15 mcg (600 UI)
Adulti cu varsta de 71 de ani si peste: 20 mcg (800 UI)
Adolescenti si femei insarcinate si care alapteaza: 15 mcg (600 UI)
In functie de rezultatele dozarii de vitamina D si de particularitatile pacientului, medicul va stabili concentratia de vitamina D ce trebuie administrata.
Cat timp se administreaza vitamina D?
Durata suplimentarii cu vitamina D este dependenta de mai multi facori precum: scopul administrarii (preventie sau tratament), severitatea deficitului, varsta pacientului, stari fiziologice particulare (sarcina, alaptare, etc.).
Fiind o vitamina liposolubila, toxicitatea este posibila (un nivel seric de 25-hidroxivitamina D mai mare de 88 ng/mL este considerat toxic).
Care sunt potentialele reactii adverse si potentialele interactiuni ale vitaminei D?
Administrata in doze adecvate, vitamina D este, in general, considerata sigura.
Cu toate acestea, administrarea unor doze excesive de vitamina D sub forma de suplimente poate fi daunatoare. Copiii cu varsta de 9 ani si peste, adultii si femeile insarcinate si care alapteaza care administreaza mai mult de 4.000 UI pe zi de vitamina D pot prezenta:
- Greata si varsaturi
- Constipatie
- Slabiciune
- Confuzie si dezorientare
- Probleme de ritm cardiac
- Pietrele la rinichi si afectarea rinichilor
Interactiuni
Este important ca inainte de a administra orice supliment alimentar care contine vitamina D, pacientul sa consulte atat medicul, cat si prospectul medicamentului pe care il administreaza.
Interactiunile posibile includ:
- Anticonvulsivante. Anticonvulsivantele precum fenobarbitalul si fenitoina cresc metabolizarea vitaminei D si reduc absorbtia calciului.
- Atorvastatina. Administrarea vitaminei D ar putea afecta modul in care organismul metabolizeaza acest medicament pentru colesterol.
- Calcipotriene. Administrarea vitaminei D concomitent cu calcipotriene poate creste riscul de hipercalcemie.
- Colestiramina. Administrarea vitaminei D cu acest medicament care scade colesterolul poate reduce absorbtia vitaminei D.
- Digoxina. Dozele mari de vitamina D pot provoca hipercalcemie, care creste riscul de probleme cardiace cu digoxina.
- Diltiazem. Doze mari de vitamina D administrate impreuna cu acest medicament pentru tensiunea arteriala ar putea reduce eficacitatea medicamentului.
- Orlistat poate reduce absorbtia vitaminei D.
- Diuretice tiazidice administrate impreuna cu vitamina D pot creste riscul de hipercalcemie.
- Steroizi. Administrarea de steroizi, cum ar fi prednisonul, poate reduce absorbtia calciului si poate afecta metabolizarea de catre organism a vitaminei D.
- Laxative stimulatoare. Utilizarea pe termen lung a dozelor mari de laxative stimulatoare poate reduce absorbtia vitaminei D si a calciului.
- Verapamil. Administrarea de doze mari de vitamina D cu acest medicament pentru tensiune arteriala poate provoca hipercalcemie si, de asemenea, poate reduce eficacitatea verapamilului.
Bibliografie:
Vitamin D, National Institute of Health official website
Vitamin D, The noutrition source, Harvard T,H, Chan, School of public health
Shahzadi Devje, Vitamin D, Benefits, sources and more, Healthline official website
What are the health benefits of vitamin D?, Medical News Today
Vitamin D, NHS official website
Vitamin D, Mayo Clinic official website
Sizar O, Khare S, Goyal A, et al. Vitamin D Deficiency. [Updated 2023 Jul 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-
What is vitamin D and why does the body need it?, Medical News today official website
Holick MF. Vitamin D status: measurement, interpretation, and clinical application. Ann Epidemiol. 2009 Feb;19(2):73-8. doi: 10.1016/j.annepidem.2007.12.001. Epub 2008 Mar 10. PMID: 18329892; PMCID: PMC2665033.
Vitamin D Test, Medline Plus official website
7 Nutritious Foods That Are High in Vitamin D, Healthline official website
Autor: Farmacist Marza Andreea Simona
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
