2
- dacă aveți o boală numită feocromocitom,
- dacă aveți o afecţiune numită acidozămetabolică diabetică,
- dacă aveţi traumatisme craniene şi hipertensiune intracraniană.
Nu trebuie să vi se administreze Mialgin dacă sunteți gravidă sau alăptați.
Nu trebuie să conduceți vehicule sau să folosiți utilaje pe durata tratamentului cu Mialgin.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să vi se administreze Mialgin, adresaţi-vămedicului dumneavoastră sau farmacistului.
- dacă aveţi leziuni craniene sau presiune intracraniană crescută (poate avea loc o creştere a
presiunii intracraniene) ;
- dacă aveţi insuficiență respiratorie;
- dacă aveţi tahicardie supraventriculară (ritm accelerat al bătăilor inimii);
- dacă aveţi un grad scăzut al conştienţei (vigilenţă);
- dacă aveţi antecedente de convulsii;
- dacă aveţi hipotiroidism sau hipertiroidism;
- dacă aveţi insuficienţă hepatică sau renală (din cauza riscului de acumulare al clorhidratului de
petidină şi/sau a metabolitului acesteia);
- dacă aveţi insuficienţă corticosuprarenaliană;
- dacă aveţi şoc hipovolemic sau hemoragic;
- dacă aveţi adenom de prostată, stricturi uretrale sau vi s-a spus că prezentaţi risc de retenţie
urinară;
- dacă aveţi hipotensiune arterială;
- dacă suferiţi de abdomen acut (grup larg de afecţiuni abdominale care se manifestă clinic prin
durere) deoarece administrarea clorhidratului de petidină sau a altor substanţe înrudite, poate
masca diagnosticarea sau evoluţia clinică a abdomenului acut;
- dacă aveţi afecţiuni intestinale inflamatorii şi obstructive;
- dacă aveţi miastenia gravis.
În aceste situaţii se recomandă administrarea cu prudenţă a clorhidratului de petidină, înjumătăţirea
dozelor şi monitorizarea pacienţilor.
Clorhidratul de petidină nu trebuie utilizat în tratamentul durerii cronice. Clorhidratul de petidină
trebuie administrat numai în tratamentul episoadelor acute de durere moderată până la severă, pentru a
preveni reacțiile adverse determinate de acumularea metabolitului său activ, norpetidina.
Clorhidratul de petidină este un stupefiant care poate determina toxicomanie: dependenţă fizică şi
psihică, precum şi toleranţă în cazul administrării de doze repetate, care pot duce la abuz
medicamentos. Clorhidratul de petidină trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu antecedente de
alcoolism cronic și alte dependențe medicamentoase.
Simptomele sindromului de sevraj includ: căscat, dilatarea pupilelor, lăcrimare, rinoree, transpiraţii,
deshidratare, pierdere în greutate, febră, frisoane, tahicardie, polipnee (creşterea frecvenţei respiraţiei),
creşterea tensiunii arteriale, astenie, anxietate, nelinişte, iritabilitate, insomnie, dureri de cap, anorexie,
greaţă, vărsături, diaree, crampe abdominale, contracţii musculare, mialgie (durere musculară), dureri
articulare. Pentru a preveni sindromul de sevraj, tratamentul trebuie întrerupt treptat, prin scăderea
progresivă, în timp, a dozelor administrate.
Tratamentul cu clorhidrat de petidină se va face sub strictă supraveghere medicală, avându-se în
vedere, în situaţii de urgenţă, utilizarea anticonvulsivantelor şi a unui antagonist (naloxonă).
Când clorhidratul de petidină este utilizat în asociere cu alte deprimante ale SNC, cum sunt
analgezicele de tip morfinic, și medicamentele barbiturice, există un risc crescut de sedare, deprimare
respiratorie, comă şi deces.
Utilizarea concomitentă de opioide, inclusiv clorhidratul de petidină, cu benzodiazepine poate duce la
sedare, deprimare respiratorie, comă şi deces. Datorită acestor riscuri, prescrierea concomitentă a
opioidelor și benzodiazepinelor este rezervată pentru utilizarea la pacienții pentru care opţiunile de
tratament alternative sunt inadecvate. În cazul în care se ia decizia de a prescrie clorhidratul de