5
Precauţii:
Terapia cronică cu doze mari continuă cu isosorbid mononitrat a fost asociată cu dezvoltarea toleranţei
şi a toleranţei încrucişate la alţi nitraţi. Utilizarea de doze mari, continuă, trebuie evitată, cu scopul de
a preveni atenuarea efectului sau pierderea eficacităţii.
Utilizarea isosorbidului 5-mononitrat poate duce la hipoxemie tranzitorie ca urmare a redistribuirii
arteriale relative în alveole hipoventilate şi chiar ischemie la pacienţii cu boală coronariană.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
4.9 Supradozaj
Simptome
Pot să apară în caz de supradozaj: hipotensiune arterială cu reacţie ortostatică, tahicardie reflexă,
cefalee, slăbiciune, ameţeală, anxietate, hiperemie, febră, greaţă, vărsături şi diaree.
Doze foarte mari pot provoca methemoglobinemie cu cianoză, insuficienţă respiratorie, tahipnee, şi
din cauza metabolizării nitraţilor organici cu formarea de ioni nitrat.
În plus, dozele foarte mari pot determina, de asemenea, hipertensiune intracraniană şi simptome
cerebrale.
Rezultatele supradozajului cronic conduc la methemoglobinemie, care poate fi semnificativă din punct
de vedere clinic, în special în contextul deficitului methemoglobin reductazei sau în cazul variantelor
congenitale de methemoglobinemie.
Methemoglobinemia se manifestă prin cianoza buzelor, patului unghial şi palmelor.
Tratament
În cazurile de supradozaj, simptomele trebuie tratate rapid prin întreruperea tratamentului cu isosorbid
5-mononitrat şi administrarea tratamentului simptomatic şi suportiv.
Dacă prezentarea la medic se face în prima oră de la supradozaj, se poate avea în vedere administrarea
de cărbune activat. Pacientul trebuie menținut sub strictă monitorizare minim 12 ore.
În afară de măsuri obişnuite (lavaj gastric, poziţia orizontală a pacientului cu extremităţile inferioare
ridicate), monitorizarea atentă şi de corecţie a funcţiilor vitale este esenţială.
Hipotensiunea arterială profundă şi/sau şocul trebuie tratate prin substituţie volemică şi administrare
perfuzabilă de noradrenalină şi/sau dopamină pentru corectarea circulaţiei. Administrarea de
epinefrină şi agenţi similari este contraindicată.
Următoarele medicamente pot fi utilizate pentru gestionarea diferitelor grade de methemoglobinemie:
• vitamina C 1,0 g administrată oral, sau săruri de sodiu administrate intravenos;
• albastru de metilen: până la 50 ml soluţie 1% albastru de metilen, administrată intravenos;
• albastru de toluidină: iniţial 2-4 mg/kg greutate corporală strict intravenos; în cazul în care
administrarea de doze multiple este necesară, albastru de toluidină trebuie administrat în doză de
2 mg/kg corp la intervale orare;
• terapie cu oxigen, hemodializă, transfuzii.
În cazul apariției convulsiilor, se poate avea în vedere administrarea de diazepam sau clonazepam
intravenos, iar dacă pacientul nu răspunde la acest tip de tratament, se poate institui tratament cu
fenobarbital, fenitoină sau propofol.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: terapia miocardului – vasodilatatoare, nitraţi organici, codul ATC:
C01DA14.
Favorite
Cosul meu
Cumpara 
