Endometrioza (afecțiuni medicale)

Endometrioza este o boală cronică în care fragmente de țesut asemănătoare endometrului se găsesc în afară uterului.

Aceste fragmente sunt situate în interiorul cavitații abdominale, unde se pot implanta pe peritoneu, o membrană subțire care acoperă toate organele intră-abdominale (endometrioză peritoneală sau superficială) sau dincolo de această membrană, în profunzime, unde se infiltrează în diferite organe sau structuri anatomice (endometrioză subperitoneala).

Aceste fragmente de țesut, numite "leziuni de endometrioză", de dimensiuni variabile (de la câțiva zeci de microni la câțiva centimetri), au potențialul de a crește și de a se răspândi în episoade ritmate de ciclul menstrual.

Simptome:
Leziunile de endometrioză sunt responsabile de o varietate de simptome dureroase, care apar inițial în timpul menstruației. De-a lungul anilor, aceste simptome pot fi resimțite și în afară perioadei menstruale, dar intensitatea lor rămâne la cote maxime în timpul sau în jurul perioadei menstruale.

Manifestarile clasice sunt:

• durere cronică pelviană (cel mai frecvent simptom în endometrioza);
• dismenoree: sindrom dureros care precedă sau însoțește menstruația, asociată de multe ori cu menstruație abundență. Dismenoreea din endometrioză nu cedează la administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sau contraceptive orale combinate (COC);
• dispareunie: durere violență în timpul contactului sexual; este mai des întâlnită atunci când sunt afectate septul recto-vaginal și ligamentele utero-sacrate;
• disurie: eliminarea dificilă a urinei;
• dischezie: defecație dificilă;
• dureri intestinale;
• dureri toracice sau ale umerilor;
• dureri pe traiectoria nervilor sciatici.

În plus, endometrioza poate provoca, de asemenea, infertilitate. Această infertilitate, asociată cu simptomele dureroase menționate mai sus, justifică acțiunile de diagnosticare a unei endometrioze.

Diagnosticarea:
Diagnosticarea corectă a endometriozei în cazul unei femei cu dureri pelviene se poate întinde pe o durata îndelungată de timp, simptomatologia clinică nefiind specifică. Uneori, ea poate fi diagnosticată întâmplător în timpul unei laparoscopii sau unui examen imagistic efectuat cu alte indicații.

Dintre metodele de diagnostic folosite amintim examenul clinic, ecografia transvaginala, laparoscopia diagnostica, examenul CT, examenul RMN, analize de laborator, fiecare metodă având sensibilități și specificități diferite. 

Ecografia transvaginala este cea mai accesibilă metodă de diagnostic în endometrioză pelviana și, de asemenea, în diferențierea implanturilor endometriozice de chisturile ovariene sau excluderea altor cauze de sindrom algic pelvian.

Cea mai importantă metodă de diagnostic este laparoscopia însoțită de biopsie (gold standard), deoarece asigura vizualizarea directă a leziunilor, permițând localizarea exactă, evaluarea dimensiunilor, numărului și prezența aderențelor. 
Acuratețea acestei metode depinde de localizarea și extinderea leziunilor, dar și de experiență medicului. 

Tratament: